Home » Când, unde, cum » Totul despre stema României: cum a evoluat de-a lungul timpului și ce apare de fapt pe ea. Simboluri și semnificații

Totul despre stema României: cum a evoluat de-a lungul timpului și ce apare de fapt pe ea. Simboluri și semnificații

Manolică Anca / 18.06.2021, 13:02
Totul despre stema României: cum a evoluat de-a lungul timpului și ce apare de fapt pe ea. Simboluri și semnificații

Dacă ai privit și tu cu atenție stema României, sigur ai observat amănuntele și detalii grafice care o compun. Ei bine, elementele zoomorfe, alături de stele, soare și lună, nu au fost alese deloc la întâmplare. Iată totul despre stema României: cum a evoluat de-a lungul timpului și de ce cuprinde mai multe animale

Totul despre stema României

Pentru toate popoarele, stema ţării este semnul suprem și are o importanţă deosebită. Imaginile care o alcătuiesc evocă istoria ţării, prin intermediul ei tradiţia rămâne veşnic vie, iar semnificaţia ei trezeşte în inimile tuturor iubirea pentru patrie și semeni.

Stema României a avut, de-a lungul timpului, diverse forme care au reflectat starea, de fapt, din acel moment a teritoriului românesc. Dar, una din caracteristicile specifice este aceea că stemele oficiale au păstrat aproape întotdeauna aceleași simboluri heraldice. În cele două fotografii de mai jos, vei putea vedea evoluția stemei României, până la forma finală, cea de astăzi.

Evoluția stemei României 2 / Sursă foto: captură Wikipedia
Evoluția stemei României 2 / Sursă foto: captură Wikipedia

 

Evoluția stemei României 1 / Sursă foto: captură Wikipedia
Evoluția stemei României 1 / Sursă foto: captură Wikipedia

Stema României, adoptată în 1992

La trei ani după căderea regimului comunist, avea să fie adoptată stema României, în forma în care o cunoaștem cu toții astăzi. Stema modernă ilustrează o acvilă pe un scut având aripile deschise; în cioc ține o cruce iar în gheare are o sabie și un sceptru. Între aripile protectoare se regăsește un scut împărțit în cinci părți care curprind stemele celor cinci regiuni istorice ale țării.

Inițial, pe stemele vechi ale domnitorilor din Țara Românească se regăsea un vultur negru. În acele vremuri, nu se făcea foarte bine deosebirea dintre vultur și acvilă, însă între cele două păsări există anumite diferențe care au condus la alegerea acvilei drept simbolul cel mai reprezentativ.

Acvila, simbolul Țării Românești și acum al României Mari

Acvila de munte a fost aleasă grație calităților sale de prădător feroce și curajos. Este o pasăre foarte puternică, rapidă, agilă, isteață și mult mai mare decât vulturul, fiind capabilă să vâneze animale de mari dimensiuni în mișcare. Ciocul și ghearele sale sunt mult mai mari și mai puternice decât cele ale speciilor de vulturi.

Pasărea a apărut pe stema Țării Românești în 1368, în timpul domnitorului Vladislav I. De multe ori, pe stemele altor domnitori au apărut vulturi negri, însă aceasta a revenit în vremea lui Alexandru Ioan Cuza și a fost păstrată până astăzi. Pe atunci, aceasta exista alături de doar un singur alt animal: un bour. Ulterior, după Marea Unire și venirea la conducere a regelui Ferdinand, a fost nevoie de o nouă stemă. Acvila devine simbolul României Mari, dar și al Munteniei și i se mai adaugă încă o pasăre.

Stema de astăzi a României
Stema de astăzi a României

Leul și podul de Aur pe stema Olteniei și delfinii de pe stema Dobrogei

Dacă stema Moldovei este facil de recunoscut de către toată lumea după capul de bour, simbol vechi din timpul lui Bogdan, stema cu leul și podul de Aur nu este la fel de cunoscută. Aceasta este stema Olteniei, iar podul respectiv reprezintă podul de la Drobeta care evocă latinitatea poporului român, după cucerirea romană. Iar leul de aur care se află pe pod a fost preluat din sigiliul lui Mircea cel Bătrân și reprezintă simbolul regalității și al puterii.

Stema Dobrogei reprezintă, deloc surprinzător, doi delfini de aur, pe fond albastru. Aceasta a fost stabilită destul de târziu, după anul 1880, după ce a avut loc Războiul de Independență și după ce România a primit Delta Dunării, Insula Șerpilor și Dobrogea de la Rusia. Astfel, cum România avea deschidere la mare a preluat pe stema Dobrogei cei doi delfini de aur care amintesc mulțimea de astfel de mamifere care se regăseau în apele Mării Negre acum 80 – 100 de ani.