Tradiții și obiceiuri de Lăsatul Secului pentru postul Nașterii Domnului. Ce este bine să faci în această zi

Anul acesta, așa cum reiese din Calendarul Creștin Ortodox, duminică 14 noiembrie se lasă sec pentru Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului. Se mai știe că dacă se întâmplă ca data să pice miercurea sau vinerea se va lăsa sec cu o zi mai înainte.

Lăsatul Secului pentru postul Nașterii Domnului

Postul se întinde pe o perioadă de 40 de zile până pe 24 decembrie inclusiv. Are un rost în viața credincioșilor, deoarece îmbină pocăința cu milostenia și fapta bună. De aceea, prima mare sărbătoare din Postul Crăciunului este Intrarea Maicii Domnului în biserică, prăznuită pe 21 noiembrie.

Potrivit crestinortodox.ro, 21 noiembrie este socotită ziua când Maica Domnului intră în templul din Ierusalim pentru a deveni ea însăși templu sau biserica sfințită și rai cuvântător.”

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Ce înseamnă Lăsatul/Lăsata Secului

Dacă ne ducem la dexonline, „sec” din „secului” este sinonimul lui uscat. Împreună cu „de”, deci „de sec” înseamnă de post sau care nu este de dulce.  Prin urmare, oamenii îl percep ca pe mâncare fără grăsime. Însă fețele bisericești spun că: „accentul nu trebuie pus pe mâncare, pentru că secul pe care îl lasă postul ortodox este seclum (saeculum), adică lumea, în sensul de mondenitate, modă, obiceiuri lumești.”

Pentru dogmele religioase, regimul alimentar reprezintă doar un instrument ce ajută omul să-și domolească poftele și pornirile trupești. Prin urmare, postul va fi zadarnic dacă cel care-l ține rămâne cuprins de mânie, ură, invidie, lăcomie, grăire în deșert etc.

Tradiția creștină ne arată că postul reprezintă o normalizare a naturii umane și nu  persecutarea ei, așa cum se crede uneori.

Tradiții și obiceiuri de Lăsatul Secului pentru postul Nașterii Domnului. Ce este bine să faci în această zi

Postire mai aspră

Începând cu prima săptămână a postului și până în 21 noiembrie (sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului), dar și ultima săptămână (între 20-24 decembrie), sunt considerate perioade cu postire mai aspră. În zilele de sâmbătă și duminică a acestor săptămâni nu există dezlegare la pește, ci doar la ulei și vin.

Postire fără untdelemn și fără vin

Lunea, miercurea și vinerea credincioșii trebuie să postească fără untdelemn și fără vin. În plus, dacă în aceste zile se pomenește vreun sfânt însemnat în calendar cu cruce neagră se va face dezlegare pentru dragostea sfântului.

Obiceiul turtelor de mălai

Femeile fac turte de mălai și le dau de pomană pentru sufletele celor morți și vii.

Spălarea tuturor vaselor în care s-a gătit de dulce

Este un obicei întâlnit în Ardeal și practicat în ziua de dinaintea începerii Postului Crăciunului. Femeile vor spăla toate vasele în care au gătit mâncare de dulce, pentru ca acestea să fi folosite doar pentru mâncare de post pe perioada celor 40 de zile.

Obiceiul focurilor purificatoare

Credincioșii din unele sate din Covasna odată cu Lăsatul Secului practică un obicei vechi, care are legătură cu focurile purificatoare. Când se lasă seara pe dealuri se aprind focuri, cu scopul de a se purifica comunitatea respectivă și de a alunga  spiritele rele. Prin acest ritual se mai credea că se poate asigura perpetuarea renașterii la viață.

Obiceiul plăcintelor cu brânză dulce și stafide

Întâlnit în Muntenia, obiceiul dă ocazia nurorilor să coacă plăcinte cu brânză dulce și stafide pe care le oferă soacrelor, astfel încât relațiile dintre ele să rămână dulci și în timpul postului.

Obiceiul vaselor puse cu gura în jos

Vasele în care s-a gătit în ziua de Lăsata Secului trebuie puse cu gura în jos pentru ca spiritele rele care ajung în casă să nu intre în ele.

Obiceiul gătirii pieptului găinii 

Gătit de Lăsata Secului pieptul de găină va prevesti cum va fi iarna. Dacă e gras, iarna va fi grea, iar dacă e subțire, va fi o iarnă ușoară.

Ungerea ferestrelor și a porților cu usturoi

În general, oamenii care locuiesc la case fac acest lucru pentru a alunga spiritele rele.

Așezarea mesei către răsărit

Fie că este vorba de masa de prânz ori de cină, masa se va așeza cu fața către răsărit. Farfuriile și tacâmurile trebuie orientate tot spre răsărit, pentru sporirea norocului.  Pe masă va sta o icoană, deoarece conferă un aspect sacru.

Fața de masă albă

Albul simbolizează puritatea și-i pregătește pe credincioși de venirea pe lume a Pruncului Sfânt. Fața de masă albă se pune la fiecare masă importantă, când familia se reunește. Conform tradiției, în mijlocul mesei se pun pâine și sare. De altfel, pâinea este primul aliment care semnifică ospitalitatea. Ea va fi înmuiată în sare în timpul cinei.

Bătutul fetelor bătrâne cu perne 

Fetele bătrâne ori necăsătorite sunt „bătute” cu pernele pentru a le aduce pețitori în prag (prin îmblânzirea sorții).

Consumul ouălelor de puică

La micul dejun se consumă ouă de puică spre a se evita cheltuielile neprevăzute.

Resturile de la masa festivă nu se aruncă la gunoi

Firimiturile de pâine şi de prăjituri de la masa festivă se vor da păsărilor sălbatice, astfel încât toate suratele lor să nu ciugulească recoltele familiei în anul viitor. Alte resturi se aruncă spre răsărit, pentru a proteja gospodăria respectivă.

Ce se mănâncă în ziua de Ajun 

În seara de Ajun se mănâncă doar grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame, deoarece cu semințe a ajunat și Daniil proorocul și cei trei tineri din Babilor, care au prevestit și așteptat Nașterea Mântuitorului.

Abia de Crăciun, indiferent de ziua în care cade, se va mânca de dulce.

Ileana Mlădinoiu