Transalpina, cea mai înaltă șosea din România. Detalii mai puțin știute despre șoseaua supranumită Drumul Regelui

Transalpina este una dintre cele mai fascinante șosele din țara noastră și din întreg sud-estul Europei. Poate fi, totodată, un excelent obiectiv turistic atât pentru străini, cât și pentru români. Iată câteva detalii mai puțin știute despre cea mai înaltă șosea din România. De ce a fost supranumită Drumul Regelui.

Transalpina, cea mai înaltă șosea din România

Povestea șoselei Transalpina a început în urmă cu mai bine de 100 de ani și nu există șofer care să nu-și dorească să se aventureze pe spectaculoasele serpentine ale sale. Așadar, am adunat câteva curiozități despre cel mai înalt drum din România.

Transalpina este cea mai înaltă șosea din România, cât și din întregul lanț al Munților Carpați. Aceasta face legătura între regiunile istorice Oltenia și Transilvania, traversând Munții Parâng de la N la S și fiind paralelă cu Valea Oltului și Valea Jiului, între care se află. Totodată, punctul cel mai înalt al șoselei este Pasul Urdele, aflat la 2.145 de metri altitudine.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Traseul era folosit încă din vremurile de demult de către pastorii din Mărginimea Sibiului care își treceau turmele în Oltenia. Însă, acesta nu era decât o cărăruie prăpăstioasă pentru cai, numita sugestiv „Poteca Dracului”.

De ce a fost supranumită Drumul Regelui

Nu se știe cu exactitate la inițiativa cui s-a început construirea acestei șosele, însă există două variante plauzibile. Fie şoseaua a fost construită şi pietruită de germani în timpul Primului Război Mondial, din raţiuni militare, fie la sfârşitul secolului XVIII începutul secolului XIX, fiecare familie de localnici a participat la construirea unei porţiuni din acest drum, în funcţie de posibilităţile fizice şi financiare. Altfel, Transalpina a fost reconstruită în perioada 1934-1939, după Primul Război Mondial, și dată în folosință în anul 1939.

Inaugurarea șoselei a fost făcută pe 6 octombrie 1935 de către regele Carol al II-lea, împreună cu fiul său, Regele Mihai I. Aceștia au parcurs întregul traseu la bordul unei mașini de teren, șoferul fiind chiar regele Carol al II-lea. La acea vreme, drumul era văzut ca o realizare tehnică foarte mare, cu rol economic, strategic si militar.

Ceaușescu avea o mare pasiune pentru Transalpina

Transalpina a fost supranumită și „Poteca Dracului” , „Drumul Regelui” sau „Drumul regal”. Ultimele două denumiri au fost adoptate de români după inaugurarea Regelui Carol al II-lea. De asemenea, se spune că dictatorul Nicolae Ceaușescu avea o mare pasiune pentru Transalpina, pentru că drumul era situat la o mai mare altitudine decât Transfăgărășan, cealaltă șosea spectaculoasă a României. Altitudinea maximă a acesteia este de 2.042 de metri.

Drumul, închis în anotimpul de iarnă, străbate șase masive muntoase: Cindrel, Şureanu, Lotru, Parâng, Latoriţei și Căpăţânii. Ca lungime, Transalpina se întinde pe 141 de kilometri, iar localitățile și lacurile pe unde trece drumul sunt în ordine: Sebeș – Petrești – Sebeșel – Săsciori – Laz – Căpâlna – Mărtinie – Șugag – lacul Tău – lacul Oașa – Obârșia Lotrului – Rânca – Novaci.

În fiecare an, în luna septembrie, pe o porțiune de serpentine a DN67c între localitățile Novaci și Rânca, se organizează Campionatul Național de Viteză în Coastă, etapa Rânca.

Începand cu 16 iunie 2021, Transalpina a fost deschisă circulației rutiere, astfel că aceasta este pregătită să fie străbătută de zeci de mii de turiști și în acest sezon.