Home » Știri » Tainele dramatice pe care le ascunde drumul Transfăgărășanului. Ce și-a dorit Ceaușescu să facă aici

Tainele dramatice pe care le ascunde drumul Transfăgărășanului. Ce și-a dorit Ceaușescu să facă aici

Violeta Badea / 10.02.2021, 09:43
Tainele dramatice pe care le ascunde drumul Transfăgărășanului. Ce și-a dorit Ceaușescu să facă aici

Tainele dramatice pe care le ascunde drumul Transfăgărășanului. Ce și-a dorit Ceaușescu să facă aici. Transfăgărășanul este cel mai înalt și frumos drum din România. Acesta a fost inaugurat ca drumul naţional la data de 20 septembrie 1974 și cuprinde cel mai lung tunel rutier din România, măsurând nu mai puțin de 887 de metri. Celebrul drum este situat la o altitudine de 2.045 de metri și este vizitat în fiecare an de mii de turiști. Însă, puțini sunt cei care știu că Nicolae Ceaușescu nu și-a dorit un obiectiv turistic. În acest aticol veți afla ce și-a dorit exact să facă aici și care sunt tainele dramatice pe care le ascunde drumul Transfăgărășanului.

Tainele dramatice pe care le ascunde drumul Transfăgărășanului

O simplă potecă abruptă avea să devină cel mai spectaculos drum național din România. Cum a fost posibil acest lucru? Ei bine, nu a fost deloc simplu, deși totul s-a realizat în cinci ani. Un timp record, deoarece potrivit lucrărilor foarte dificile ar fi trebuit să dureze aproximativ 20 de ani. Pentru această construcție s-a mobilizat armata, care au lucrat cot la cot cu muncitori și prizonieri aduși din închisori. Șantierul a început cu 100 de puncte de lucru concomitent.

Șoseaua măsoară 91 de kilometri,iar pentru aceasta s-au folosit aproximativ trei milioane de tone de rocă, s-au făcut 830 de lucrări transversale şi 290.000 de metri cubi de zidărie. În timp ce pentru construcția tunelului Capra – Bâlea, cel mai lung din România, cu o  lungime de 887 de metri, au fost escavaţi mai mult de 41.000 metri cubi de rocă. De asemenea, au fost utilizate 20 tone de dinamită, 3.573 tone de ciment, 89 tone de oţel beton, 24.000 ancore, 129 tone de plase sudate, 14.200 metri patraţi de cofraje, 1.750 metri liniari de tuburi de beton, 4.100 metri liniari de ţeavă, 50 tone de confecţii metalice, 6.900 metri cubi de nisip, 6.000 metri cubi de pietriş, 3.000 tone de cribluri si 740 de lampi de iluminat.

Tunelul Capra Balea de pe Transfagarasan
Tunelul Capra Balea de pe Transfagarasan

Ce și-a dorit Ceaușescu să facă aici

Așa cum aminteam și mai sus, ideea construirii acestui drum a fost a lui Nicolae Ceaușescu. Acesta nu a vrut să rupă gura târgului și să construiască cel mai spectaculos obiectiv turistic, ci să asigure un drum strategic peste munţi. Ceaușescu se temea de o posibilă invazie a URSS, deoarece în anul 1968, România era o ţintă în vizorul armatei roşii.

Muncitorii au fost nevoiți să lucreze în condiții greu de descris prin cuvinte. Peste jumătate din drumul de 150 de km a fost săpat în stâncile masive de granit, metru cu metru, pe ploaie, pe viscol, pe arșiță, pe furtună și zăpadă. Martorii spun că au existat și mii de victime, deși în statostici regăsim doar câteva zeci.

Din fericire, invazia URSS nu a mai avut loc, iar Nicolae Ceaușescu s-a ales cu un drum impresionant, cu un peisaj de o frumusețe rar întâlnită, construit prin eforturi greu de imaginat, motivate de teamă și disciplină. Drumul Transfăgărășanului reprezintă azi cel mai lung tunel rutier din România, tunelul Capra – Bâlea, cu o lungime de 884 de metri. În afara de acesta, mai sunt încă patru tuneluri pe care, din orice parte le-ai traversa îți dezvăluie cele mai frumoase peisaje montane din țara noastră și poate chiar din Europa.