Home » Din București » Din ce s-a inspirat Ceauşescu pentru Casa Poporului și ce materiale au fost folosite pentru realizarea celei mai grele clădiri din lume

Din ce s-a inspirat Ceauşescu pentru Casa Poporului și ce materiale au fost folosite pentru realizarea celei mai grele clădiri din lume

Nistor Alexandru / 25.01.2022, 11:30
Din ce s-a inspirat Ceauşescu pentru Casa Poporului și ce materiale au fost folosite pentru realizarea celei mai grele clădiri din lume

Palatul Parlamentului strigă un singur cuvânt: megalomanie. De fapt, unii români încă îl numesc Casa Poporului, în semn de omagiu ironic adus lui Nicolae Ceaușescu, fostul dictator român care a pus să fie demolate 40.000 de construcții pentru a face loc proiectului său arhitectural de vanitate. Află din articolul de mai jos din ce s-a inspirat Ceauşescu pentru Casa Poporului.

Din ce s-a inspirat Ceauşescu pentru a construi impozanta clădire, Casa Poporului

Împreună cu soția sa, Elena, Nicolae Ceaușescu a bătut lumea în lung și în lat, prin turnee, lucru care i-a dat ocazia să vadă o mulțime de proiecte arhitecturale și urbanistice de peste tot. Cum arhitectura „capitalist-imperialistă” nu era pe placul dictatorului, iar în celelalte ţări socialiste nu a găsit nimic demn de a fi urmat, Ceaușescu a considerat că cele mai bune surse de inspirații sunt în Coreea de Nord. Acesta a fost impresionat de gesturile urbanistice totalitare realizate la Phenian de un alt dictator comunist, potrivit site-ului memorialsighet.ro.

Numeroși specialiști afirmă că între dictatorul român și Kim Ir Sen s-au stabilit „relaţii de prietenie frăţească”, care au dus la o adevărată competiţie în privinţa realizării mai întâi la Phenian, după care la Bucureşti, a unor ansambluri gigantice de bulevarde şi palate, printre care: Casa Poporului, Casa Ştiinţei şi Tehnicii, Biblioteca şi Teatrul Naţional, mari săli de congrese, palate ale pionierilor şi multe altele.

Ceaușescu a mutilat, la propriu, harta Capitalei. Circa 40.000 de clădiri au fost distruse

Acum zeci de ani în urmă, în mijlocul Bucureştiului exista un cartier de care astăzi îşi amintesc doar cei mai în vârstă locuitori ai Capitalei. Zeci de mii de case cu grădini mici şi cochete, bisericuțe, magazine, un ștrand, clădiri istorie, chiar și un spital au ajuns să fie dărâmate fără milă de buldozerele puse la treabă de Nicolae Ceaşusescu.

Sfârşitul cartierului Uranus a venit odată ce fostul dictator a decis să construiască o fortăreaţă în mijlocul Bucureştiului: Casa Poporului. Și pentru a face loc opozantei clădiri, a dat ordin de distrugere a unui cartier întreg, schimbând harta Capitalei de altădată. Circa 40.000 de clădiri au fost distruse pentru a se construi clădirea ce se întinde pe o suprafață de șapte kilometri pătrați.

Costurile acestui uriaș șantier au avut urmări dintre cele mai dure. Familii întregi au rămas fără locuințe, fiind nevoite să o ia de la zero în alte case, în timp ce unii oameni nu au putut face față șocului la care au fost supuși și au ales să sfârșească în moduri tragice. O dramă de proporții pentru locuitorii Capitalei.

Casa Poporului
Casa Poporului

S-au folosit cele mai scumpe materiale la construcția ei

La fel ca majoritatea celorlalți megalomani, Ceaușescu avea iluzii de longevitate. El dorea ca aceasta să fie rezistentă la cutremure și să dureze cinci secole. Când a fost în cele din urmă finalizată în 1997, la opt ani după execuția sa, a devenit a doua cea mai mare clădire administrativă din lume, după Pentagon.

Pentru aceasta, sau folosit numai materiale românești, dintre cele mai scumpe şi de cea mai bună calitate, cum ar fi: lemn de cireş, ulm, covoare din cea mai fină lână şi perdele de brocart cu fir de aur şi argint. Iată cum arată materialele folosite la construcția Casei Poporului, în cifre:

  • 1.000.000 m³ de marmură
  • 5.500 de tone de ciment
  • 7.000 de tone de oţel
  • 20.000 de tone de nisip
  • 1.000 de tone de bazalt
  • 900.000 m³ de esenţe de lemn
  • 3.500 de tone de cristal
  • 200.000 m³ de sticlă
  • 2.800 de candelabre
  • 220.000 m² de covoare
  • 3.500 m² de piele.

Toate aceste detalii fac din Casa Poporului cea mai grea clădire din lume, lucru atestat şi de Cartea Recordurilor. De asemenea, clădirea a mai bifat două recorduri mondiale, pentru cea mai scumpă clădire administrativă din lume (cea mai recentă estimare datează din 2006 şi ajunge la suma de 4 miliarde de dolari) şi cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil din lume, întinsă pe o suprafață totală de 330.000 de metri pătraţi.