10:00
Alimentele care cresc riscul de apariție a unor boli grave. Într-o lume în care totul se desfășoară pe repede înainte, mesele rapide au devenit o constantă în viața multora dintre noi. E ușor să alegi un sandwich sau un pachet de biscuiți atunci când foamea lovește între două sarcini urgente. Și totuși, puțini dintre noi realizăm ce efecte reale poate avea acest obicei aparent inofensiv.
În spatele gustului bun și al satisfacției de moment, alimentele ultraprocesate ascund riscuri majore pentru sănătate. Sunt acele produse care au fost modificate intens în fabrici: pline de conservanți, aditivi, zaharuri și grăsimi artificiale. Le găsim la tot pasul – mezeluri, pâine albă pufoasă, patiserii de pe colț, prăjituri ambalate frumos, cereale colorate, chipsuri și băuturi carbogazoase. Majoritatea ne sunt deja familiare.
Citeşte şi: Care este cea mai bună oră din zi. Ce spun cercetătorii despre starea de spirit a oamenilor
Nutriționiștii, precum Kerry Beeson, atrag atenția că, deși e dificil să evităm complet astfel de produse, putem totuși să facem alegeri mai bune. A citi o etichetă și a înțelege ce mâncăm devine un act de grijă față de noi înșine. O listă scurtă de ingrediente, cât mai naturale, e un semn bun. În schimb, o listă lungă, cu denumiri greu de pronunțat, ar trebui să ne pună pe gânduri.
„Este dificil să evităm complet alimentele procesate, având în vedere stilul de viață modern, dar este perfect posibil să avem o dietă sănătoasă dacă alegem alimente cât mai naturale sau cu o listă scurtă de ingrediente ușor de recunoscut. Alimentele ultraprocesate, cum ar fi carnea procesată (șuncă, cârnați), pâinea albă, produsele de patiserie comerciale, prăjiturile, biscuiții, cerealele de mic dejun zaharoase, chipsurile și băuturile carbogazoase, sunt cele care trebuie evitate2, a explicat Kerry Beeson, terapeut nutriționist la Prep Kitchen, potrivit Surrey Live.
Ceea ce mulți nu știu este că efectele acestor alimente nu se limitează doar la o stare temporară de energie. Zahărul și cofeina, de exemplu, oferă o explozie de vitalitate pe moment, dar lasă în urmă o stare de epuizare. Pancreasul e suprasolicitat, forțat să secrete mai multă insulină, iar inima suportă efectele sodiului din sare, crescând tensiunea arterială. În timp, grăsimile nesănătoase provoacă inflamații, iar flora intestinală are de suferit – lucru care se simte adesea prin balonare, disconfort digestiv sau chiar stări depresive.
„Cofeina ne dă un impuls de energie, iar zahărul provoacă o creștere rapidă a nivelului de glucoză în sânge, ceea ce dă senzația de energie instantanee”, a mai precizat Kerry Beeson.
Citeşte şi: Topul ţărilor din Europa cu cei mai fericiţi locuitori în 2025. Pe ce loc se află România
Consumul constant de astfel de alimente e strâns legat de afecțiuni grave. Diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, anumite tipuri de cancer, sindromul metabolic – toate au fost corelate cu dietele bogate în produse ultraprocesate. Pe termen lung, acestea nu doar că adaugă kilograme în plus, dar sărăcesc organismul de nutrienții esențiali. Vitaminele, mineralele, fibrele – toate lipsesc sau sunt prezente în cantități infime, iar asta afectează totul: imunitatea, starea de spirit, somnul, chiar și sănătatea oaselor.
„Alimentele ultraprocesate sunt bogate în zaharuri și grăsimi nesănătoase, iar acestea pot contribui la inflamații, rezistență la insulină și alte tulburări metabolice, ceea ce crește riscul de deces prematur”, a mai spus Kerry Beeson.
Mai grav e că legătura dintre alimentație și sănătatea mintală e din ce în ce mai evidentă. Un intestin nefericit – cu un microbiom afectat de lipsa fibrelor – poate însemna o minte agitată, o dispoziție proastă, un somn de slabă calitate. Nutriționiștii vorbesc tot mai des despre axa intestin-creier și rolul pe care dieta îl joacă în echilibrul nostru emoțional.
„Alimentele ultraprocesate sunt sărace în proteine, fibre naturale, potasiu, zinc,magneziu și vitaminele A, C, D, E și B. Deficiențele în aceste substanțe nutritive pot afecta sănătatea oaselor, sistemul nervos, starea de spirit, imunitatea și somnul”, a mai spus specialista.
Desigur, tentațiile sunt peste tot, iar viața nu ne lasă mereu timp pentru gătit. Dar poate că e momentul să reînvățăm să alegem mâncarea care ne face bine pe termen lung. Fructele, legumele, nucile, cerealele integrale, preparatele simple și cât mai puțin procesate nu doar că ne hrănesc, ci ne protejează.
Uneori, schimbarea începe cu pași mici: un mic dejun mai simplu, o gustare cu ingrediente naturale, o etichetă citită cu atenție. Și poate, cu puțin efort, vom învăța să ne tratăm corpul nu doar cu hrană, ci cu respect.
