Boboteaza 2023. Ce înseamnă dacă aluneci pe gheață în această zi. Tradiții și superstiții din popor

La creștinii ortodocși, Boboteaza, sărbătorită pe 6 ianuarie, este ziua în care Iisus a primit în apele râului Iordan botezul de la Ioan Botezătorul, marcându-se astfel naşterea spirituală a Mântuitorului nostru, cu accent pe acest moment. Dar, conform bisericii romano-catolice,  6 ianuarie reprezintă ziua în care cei trei magi Melchior, Gaspar și Baltazar i-au oferit pruncului născut în iesle câte un dar: aur, smirnă şi tămâie, fiind considerați sfinți și astfel sărbătoriți.

Boboteaza, sărbătoarea care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă

Din punct de vedere etimologic, Epifania, căci aşa se numeşte sărbătoarea în tradiţia catolică, provine din cuvântul latin Epiphania, el însuși împrumutat din greaca veche Ἐπιφάνεια (Epiphaneia) care înseamnă „manifestare” sau „apariție”.  În acest caz, „manifestarea” de aici se referă la nașterea lui Iisus în Ajunul Crăciunului și revelarea lui în lume prin sosirea păstorilor la început, apoi a magilor/crailor ulterior. Actualmente, Epifanie este termenul care denumește Boboteaza, adică Dumnezeiasca Arătare, Botezul Domnului, sărbătoarea care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă, început în decembrie, odată cu Naşterea Domnului.

Boboteaza 2023. Ce înseamnă dacă aluneci pe gheață în această zi

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Momentul când Mântuitorului a fost botezat are o semnificaţie aparte în religie, fiindcă atunci, la apa Iordanului, s-a arătat Sfânta Treime: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. Misiunea lui Iisus este dezvăluită de însuşi Dumnezeu, Tatăl ceresc. Din lumea satului, aflăm că ziua în care a fost botezat Iisus Hristos este una dintre cele mai mari sărbători religioase ale ortodocşilor şi că o serie de obiceiuri practicate de Bobotează vin tocmai din perioada precreştină.

Tradiții și superstiții din popor

Gospodarii satelor aşează masa pe o ştergură nouă de in cu urzeală de cânepă, sub care pun câteva pale de fân şi-i fixează colţurile cu drobi de sare, pentru ca vitele să nu se îmbolnăvească și să fie bune de prăsilă. Douăsprezece bliduri cu bucate sunt puse pe această masă, câte unul pentru fiecare lună a anului şi cu trei feluri de udătură (apă, rachiu şi vin). După binecuvântarea lor de către preot, gospodarul duce mai întâi fânul, sarea şi apa animalelor, după care vine să pună bucate în gură.

Cenuşa vetrei/sobei din noaptea Bobotezei se păstrează până în primăvară, când se împarte pomilor, ca să aibă rod bogat şi să nu-i atingă omida. Circulă și superstiția conform căreia dacă pomii sunt încărcaţi de promoroacă în dimineaţa Bobotezei, vor fi încărcaţi de rod, iar dacă sunt acoperiţi de gheaţă, este semn de pagubă.

Femeile nu au voie să spele rufe timp de şapte zile „să nu se spurce apele“, ce tocmai au fost sfinţite.

Ce nu e bine să faci de Bobotează

De Bobotează nimeni nu trebuie să se certe şi nici să dea ceva din casă, nici măcar cărbuni aprinşi pentru aţâţatul focului. În caz contrar, gospodăria se va goli în anul ce vine ori focul se va întoarce asupra casei în vatra căreia omul s-a născut.

În curtea bisericii se sfințește agheasmă, ea urmând să fie adusă acasă, împărtăşindu-se cu ea fântânile din drum, porţile, bătătura, grajdul, animalele, casa cu toate ale ei şi păstrându-se peste an la loc ferit pentru necazuri de boală, pe care le alungă ca luate cu mâna. În unele regiuni ale țării, după slujbă, preoții merg la cea mai apropiata apă și aruncă in ea o cruce de lemn. Mai mulți băieți și bărbați se aruncă să aducă înapoi crucea.

„Aruncarea crucii în apă de Bobotează este un obicei care se păstrează atât în sate, cât în orașe, simbolizând intrarea și ieșirea lui Hristos din apa Iordanului. Întrecerea tinerilor în a scoate cât mai repede crucea din apă are ca temei faptul ca Hristos a iesit de „îndată” din apă, pentru ca El nu avea păcate, nu avea ce să mărturisească și de aceea nu trebuia să rămână mai mult timp în Iordan. Nu se aruncă o simplă cruce, ci una sfințită, care poartă în ea tainic puterea lui Hristos”, scrie crestinortodox.ro

În alte zone, fetele nemăritate ascund sub pernă o crenguţă de busuioc stropit cu agheasma Bobotezei ca să-şi viseze ursiţii, iar dacă în ziua respectivă alunecă pe gheaţă până la Sfântul Dumitru se vor mărita. În satele din nordul țarii, tradiția spune că Boboteaza este mai mult dedicată femeilor. Acestea se strângeau la una dintre ele acasă, aduceau alimente și băutură, apoi cântau și jucau toata noaptea. Dimineața, îi duceau pe bărbații întâlniți în cale la râu și îi amenințau că îi aruncă în apă.