Calendar ortodox septembrie 2022. Ce mari sărbători sunt în prima lună din toamnă

Orice lună a unui an, potrivit calendarului ortodox, are consemnate o serie de sărbători, unele cu cruce roșie, ceea ce semnifică cât de importante sunt pentru credincioși și biserică, altele cu cruce neagră. În 15 august cu toții am sărbătorit Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mare, și ne-am pus întrebarea dacă e greșit să spunem „La mulți ani” atunci. Biserica ne-a lămurit că nu ar fi o greșeala, dar evlavioșii au alte păreri. „La mulți ani” se va spune de Sfânta Marie Mică, pe 8 septembrie, când se prăznuiește Nașterea Maicii Domnului. â

Calendar ortodox septembrie 2022

Septembrie, prima lună din toamnă, este considerată pentru credincioși foarte importantă, deoarece exact pe 1 începe anul bisericesc, spre deosebire de cel civil marcat pe 1 ianuarie. Potrivit tradiției Legii Vechi în această zi s-ar fi început creația lumii și tot acum și-ar fi început activitatea publică Iisus Mântuitorul.

Septembrie mai poartă denumirea și Răpciune, care în popor înseamnă culesul viei. Este luna când cei  care au cultivat pământul culeg roadele muncii lor. De fapt, denumirea de septembrie se trage din latinescul septem/şapte, pentru că în calendarului roman era a şaptea lună din an.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Ce mari sărbători sunt în prima lună din toamnă

Cele mai importante sărbători ale lunii septembrie sunt Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică și Înălțarea Sfintei Cruci.

Nașterea Maicii Domnului-Sfânta Maria Mică

În calendarul bisericesc, praznicul Nașterii Maicii Domnului ocupă un loc aparte, fiind marcat la începutul toamnei, pe 8 septembrie, în vremea roadelor pământului, deci în prima lună a anului bisericesc. În această zi este dezlegare la pește.

Care sunt obiceiurile și tradițiile legate de Sfânta Marie Mică

Dimineața se aprinde o candelă lângă icoana Maicii Domnului, iar  membrii familiei roagă pe ocrotitoarea tuturor credincioșilor să le dăruiască sănătate, să le binecuvânteze căminul și cu roadele recoltei adunate în acest an.

Apoi, creştinii merg la biserică cu pâine, fructe de toamnă, bucate tradiționale şi lumânări pentru a fi sfințite. Ofrandele binecuvântate sunt împărțite copiilor şi săracilor, în timp ce Maica Domnului este rugată să aducă în familia lor spor, armonie şi, mai ales, sănătate.

Înălțarea Sfintei Cruci cu dezlegare la ulei și vin din 14 septembrie

Potrivit crestinortodox.ro, este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt. În realitate, se sărbătorește în această zi amintirea a două evenimente deosebite din istoria Sfintei Cruci:

Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mantuitorul și înălțarea ei solemnă în fața poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie din anul 335;

Aducerea Sfintei Cruci de la perșii păgâni, în anul 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în biserica Sfântului Mormânt (a Sfintei Cruci) din Ierusalim.

Înălțarea Sfintei Cruci este zi cu post aspru și rugăciune, pentru că ea ne aduce aminte de patimile și moartea Mântuitorului.

Tradiții și obiceiuri legate de Înălțarea Sfintei Cruci

Sărbătoarea este numită în popor Cârstovul Viilor, fiindcă  la această dată începe culesul viilor şi Ziua Şarpelui. Credincioșii țin post și se roagă pentru sănătatea familiei, pentru spor şi ca bunăstarea să se păstreze în casele lor.

Tot ei sfinţesc la biserică ulcele noi pline cu miere şi lapte și le dau ca ofrandă săracilor împreună cu câte un colac. Totul în memoria rudelor decedate.

Plante magice, precum busuiocul, menta, măghiranul și cimbrul se sfinţesc la biserică şi cât ține slujba ele sunt aşezate în vase de lut în preajma crucii sărbătorite în fiecare biserică.

Alte obiceiuri și superstiții de Înălțarea Sfintei Cruci

Preotul sfințește via și butoaiele de vin, pentru ca și în viitor gospodarii să se bucure de o recoltă bogată. Strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeși în ziua de 14 septembrie, deoarece sunt păstrați ca ofrandă pentru păsările cerului. În limbaj popular, se numesc strugurii lui Dumnezeu.

În ziua Înălțării Sfintei Cruci nu se lucrează, pentru a nu atrage primejdiile.

Dacă în această zi tună, va fi o toamnă lungă, iar dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma.

Se mai obişnuieşte în unele zone ca în această zi să nu se consume usturoi, nuci, pepeni sau prune, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

Rugăciunea Sfintei Cruci

„Să învie Dumnezeu și să se risipească vrăjmașii Lui și să fugă de la fața Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul. Să piară, cum piere fumul, cum se topește ceara de fața focului, așa să piară diavolii de la fața celor ce-L iubesc pe Dumnezeu și se însemnează cu semnul Crucii și zic cu veselie.

Bucură-te, Preacinstita și de viață purtătoare Cruce a Domnului, care alungi pe diavoli cu puterea Celui ce S-a răstignit pe tine, a Domnului nostru Iisus Hristos, și S-a pogorât la iad și a călcat puterea diavolului și te-a dăruit nouă pe tine, Cinstita Crucea Sa, spre alungarea a tot pizmașul.

Îngrădește-mă, acoperă-mă și mă păzește, Doamne, cu puterea Cinstitei și de viață purtătoarei Tale Cruci, depărtând de la mine tot răul!

În mâinile Tale, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, Îți încredințez sufletul meu, păzește-mă, binecuvântează-mă, miluiește-mă după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale și viață veșnică îmi dăruiește. Amin (de trei ori)”.

Ileana Mlădinoiu