Înălțarea Sfintei Cruci, 14 septembrie. Cele mai cunoscute tradiții și superstiții pentru Ziua Crucii. Obiceiul care atrage belșugul

Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii se sărbătorește, potrivit calendarului ortodox, în fiecare an, pe 14 septembrie. Este o sărbătoare cu post aspru și multă rugăciune, de care se leagă diferite tradiții și superstiții. Obiceiul care atrage belșugul

Înălțarea Sfintei Cruci, 14 septembrie

Înălțarea Sfintei Cruci este a doua mare sărbătoare din luna septembrie, după Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică. Față de alte sărbători creștine, Înălţarea Sfintei Cruci se sărbătorește cu post aspru, Crucea fiind un simbolul victoriei asupra morţii şi păcatului.

Ziua Crucii marchează două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, pe 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în vremea împăratului bizantin Heraclius, în 629 ,care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Sărbătoarea amintește de un moment important din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena

Înainte de începutul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratului Constantin i-a apărut o viziune: în plină zi, s-a ivit o cruce pe cer, formată din stele, care ilustra vorbele: „Prin acest semn vei învinge”. Așa a și fost, pentru ca el a învins, iar mama sa a dat pruncă să se găsească Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Acolo s-au decoperit trei cruci identice, a lui Iisus și două ale tâlharilor ucişi odată cu el.

Pentru a descoperi care dintre acelea era crucea pe care a fost răstignit Iisus, Macarie, patriarhul Ierusalimului, a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise. În momentul în care a aşezat lângă ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat. Vestea s-a răspândit rapid printre credincioși, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru cei care veneau să vadă Sfânta Cruce.

În anul 335 d. Hr., Patriarhul a poruncit Înălțarea Sfintei Cruci înr-un loc înalt, de unde să poată fi văzută de toată lumea. Acolo a fost zidită și o biserică de Sfântul Constantin cel Mare, denumită Biserica Învierii Domnului, care a fost sfințită pe 13 septembrie 335. În ziua următoare, patriarhul Macarie a mai arătat o dată lemnul sfânt al Crucii Răstignirii, pentru toate persoanele care au vrut să o vadă. De atunci, ziua a rămas în istorie ca fiind sărbătoarea Înălțării sau Arătării Sfintei Cruci.

Tradiții şi superstiții de Înălțarea Sfintei Cruci

În popor, ziua Înălțării Sfintei Cruci se mai numește și Ziua Crucii, Ziua Șarpelui sau Cârstovul Viilor, fiind considerată data care vestește sfârșitul verii și începutul toamnei. Sub denumirea de Cârstovul Viilor este cunoscută cu precădere în zonele de deal şi sudice, în zonele viticole, și marchează începutul culegerii viilor.

Ziua Șarpelui se leagă de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi diversele alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, intrând în hibernare până în primăvară.

• Potrivit tradiției populare, în această zi se închide pământul, care ia cu el reptilele, insectele și plantele care au fost lăsate la lumină în primăvară.
• În această zi, se sfințesc viile și butoaiele de vin, pentru ca și toamna aceasta gospodarul să aibă parte de o recoltă bogată.
• Strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeși astăzi. Ei se păstrează ca ofrandă pentru păsările cerului, motiv pentru care se mai numesc și strugurii lui Dumnezeu.
• În serile culesului, se fac focuri din vița uscată, în jurul cărora se petrece cu mâncare, băutură și muzică.
• În ziua Înălțării Sfintei Cruci, în biserici se sfințesc busuiocul, menta, cimbrul și maghiranul, considerate plante magice. Ele îi apără pe credincioși de diverse boli și veghează asupra păsărilor și animalelor din gospodărie.
• Monedele care se sfințesc pe 14 septembrie trebuie păstrate în portofel, alături de o cruciuliță, pentru că aduc belșug și spor în muncă.
• Se spune că nu este bine să se mănânce nuci, prune, usturoi și pește.
• Se recomandă post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului și a trupului.
• În această zi nu se muncește, pentru a nu atrage primejdiile.
• Se începe bătutul nucilor, însă nu se mănâncă fructul astăzi, pentru că miezul are forma unei cruci.
• Potrivit credințelor populare, dacă tună în această zi de sărbătoare, toamna va fi una lungă.
• Dacă ciorile se adună pe gard, urmează să cadă bruma.