Ce este hărțuirea morală la locul de muncă și cum se pedepsește

Hărțuirea este o infracțiune pedepsită de Noul Codul Penal, art. 208. Poate îmbrăca mai multe forme (sexuală, morală, telefonică etc.) și poate să afecteze toate păturile sociale. Intervine în toate mediile, fie că sunt familiale, profesionale, școlare etc. Hărțuirea este un act repetat, prin care făptuitorul vorbește sau acționează cu scopul de a-și vătăma victima fizic sau moral.

Ce este hărțuirea morală la locul de muncă

Hărţuirea morală constituie ansamblul practicilor repetate care au ca obiect sau efect degradarea condiţiilor de muncă ale unui salariat sau încălcarea drepturilor şi/sau a demnităţii acestuia.

Să știm înainte de toate cine poate fi autorul agresiunii la locul de muncă. Când vorbim despre hărțuire la locul de muncă, toți ne gândim adesea la un comportament rău din partea angajatorului. Totuși, hărțuirea morală poate fi și fapta reprezentantului angajatorului, a unui superior ierarhic sau a unei persoane care deține o funcție de autoritate.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Înseamnă că acesta are o autoritate internă sau externă companiei (clienți sau furnizori de muncă cu autoritate asupra angajatului în cadrul unei misiuni interimare, subcontractori sau prestatori de servicii etc.).

În plus, trebuie precizat că existența unei relații ierarhice nu este necesară și că hărțuirea morală poate fi efectuată și între colegi. Hărțuirea morală poate fi chiar și actul unui subordonat supervizorului său.

Care sunt elementele hărțuirii morale la locul de muncă

Pentru a constitui hărțuire morală, acțiunile trebuie repetate, deoarece un act izolat, chiar dacă este condamnabil, nu poate duce la calificarea de hărțuire morală.

De asemenea, nu este necesar ca faptele reclamate să se producă la intervale scurte de timp, ele pot fi la intervale distanțate.

În cele din urmă, perioada de hărțuire poate fi scurtă. Astfel, câteva zile sunt suficiente pentru a numi o hărțuire morală la locul de muncă.

Care sunt principalele forme de hărțuire

Hărțuirea se caracterizează prin acțiuni abuzive repetate împotriva unei persoane, cum ar fi:

-stabilirea unor obiective de neatins, încredințarea diferitelor sarcini dincolo de calificarea angajatului, multiplicarea instrucțiunilor contradictorii, impunerea unui volum de muncă excesiv.

-limitarea unui angajat la sarcini subordonate sau inutile îl pot priva de prerogativele sale sau de instrumentele sale de lucru.

-practicarea unei supravegheri excesive, încercarea de a-l determina pe angajat să demisioneze, sau concedierea acestuia eludând regulile.

-transformarea unui angajat într-un țap ispășitor, împiedicându-l să se exprime, interzicerea altora să comunice cu el. Limbajul batjocoritor, sarcastic, agresiv, insultător sau chiar umilitor intră și el în forme de hărțuire.

Care sunt consecințele pentru victimă

Pentru a fi calificate drept hărțuire morală, faptele reclamate trebuie să poată da naștere la una dintre următoarele consecințe:

• subminarea drepturilor și a demnitatății angajatului prin agresiune, umilire, lipsă de respect etc.;
• alterarea sănătății fizice sau psihice a salariatului (salariatul este pus în situația de a înceta munca din cauza depresiei, de exemplu, și să recurgă la antidepresive);
• punerea în pericol a viitorului său profesional;
• inducerea unui stres excesiv, caracterizat prin diferite simptome: migrene, tulburări gastrointestinale (dureri de stomac, ulcer) sau cardiovasculare (hipertensiune, palpitații), oboseală cronică, iritabilitate, tulburări de somn, atacuri de anxietate, tulburări de alimentație, consum crescut de alcool, tutun și droguri).

În final, hărțuirea poate duce la depresie majoră sau chiar, în cel mai rău caz, la  tentativă de sinucidere.

Obligațiile angajatorului cu privire la hărțuirea morală la locul de muncă

Angajatorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru prevenirea hărțuirii morale, potrivit unor modificări din 2020 a Codului muncii. Are obligația de a proteja sănătatea fizică și psihică a salariaților prin acțiuni de prevenire a riscurilor profesionale, acțiuni de informare și formare sau chiar înființarea unei organizații care să găsească mijloace adecvate.

Angajatorul nu trebuie să se mulțumească să pună capăt actelor de hărțuire morală. Obligația lui este de a face tot ce îi stă în putință pentru a se asigura că nu are loc hărțuirea. În caz contrar, acesta poate fi condamnat pentru încălcarea obligației ce-i revine.

Cum se face dovada unui act de hărțuire morală la locul de muncă

Nu este întotdeauna ușor pentru cineva să dovedească că a fost victima unei hărțuiri morale la locul de muncă. Victima trebuie să stabilească fapte „precise și concordante” care să prezume existența hărțuirii.

Trebuie să facă dovada faptelor care au ca obiect sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă de natură să aducă atingere drepturilor sau demnității, să-i afecteze sănătatea fizică, psihică sau să-i compromită viitorul profesional. Dovezile pot fi susținute de către martori, email-uri, SMS-uri etc .

Victima trebuie să facă dovada realității faptelor, dar nu trebuie să dovedească că aceste fapte constituie hărțuire.

Sever condamnată de lege, această infracțiune cu mai multe fațete este adesea dificil de caracterizat atunci când cineva nu este implicat. Însă angajatorul are datoria absolută să-i pună capăt.

Hărțuirea morală este o infracțiune. Codul penal o definește ca fiind „acte repetate având ca obiect sau efect condiții degradante de muncă de natură să aducă atingere drepturilor și demnității celorlalți, să le modifice sănătatea fizică, psihică sau să-i pună în pericol viitorul profesional”.

Hărțuirea poate viza un angajat, un candidat la angajare, un stagiar sau un ucenic.

Cum se pedepsește hărțuirea morală la locul de muncă

Odată cu apariția Legii 167/2020 salariaţii care consideră că sunt hărţuiţi moral pot acționa în instanță angajatorul, iar dacă prezintă dovezi certe în acest sens, angajatorul poate fi obligat să le plătească daune morale sau chiar şedinţe de terapie la psiholog, scrie avocat.net.

“Pentru a dovedi că a fost hărţuit moral, salariatul va trebui să aducă martori, să prezinte SMS-uri, e-mail-uri sau chiar certificate medicale care să demonstreze că este o victimă a hărţuirii. Salariatul care vrea să demonstreze hărțuirea la locul de muncă va trebui să arate că faptele s-au produs pe o perioadă mai lungă de timp, nu doar punctual”.

Pe același portal se mai precizează că: „hărţuirea nu vizează doar relaţia dintre angajatorul şi un salariat, ci face referire şi la orice faptă săvârşită de un salariat asupra unui alt salariat”.

Angajatorul are dreptul să se apere, cu condiția să demonstreze instanţei că s-a conformat obligaţiilor legale, că a investigat situaţia reclamată de către salariat. Va avea nevoie de probele necesare şi suficiente “pentru a demonstra că salariatul respectiv nu s-a aflat într-o situaţie de hărţuire”, a explicat Anca Zegrean, Head of Labor Practice la Biriş Goran SPARL, pentru redacţia avocat.net, la scurt timp după apariţia legii.

Însă, ca în cazul celorlalte conflicte de muncă, problema ar trebui rezolvată în primă fază intern, iar dacă angajatul și angajatorul nu ajung la un consens, se poate apela la instanțele de judecată.

Cum se preîntâmpină situațiile de hărțuire morală la locul de muncă

“Angajatorii sunt obligaţi să includă în politica antihărţuire, pe care trebuie să o aibă încă din mai 2019, sancţiuni disciplinare, cât şi contravenţionale pentru a descuraja astfel de fapte. Amenzile prevăzute pentru faptele de hărţuire săvârşite de salariaţi sunt cuprinse între 10.000 şi 15.000 lei”, potrivit aceleeași surse.

Lipsa luării de măsuri de prevenire şi combatere a hărţuirii morale, printr-un Regulament Intern, le poate aduce angajatorilor amenzi cuprinse între 30.000 şi 50.000 lei. Chiar şi microfirmele, care nu au un regulament intern, trebuie să aibă o politica antihărţuire, pentru a evita acelaşi cuantum de amenzi.

Nu scapă de amenzi şi mai mari (950.000 şi 200.000 de lei), prevăzute de Legea 167/2020 angajatorii care stabilesc măsuri sau reguli interne ce obligă sau încurajează la hărţuire morală.