Peștera Scărișoara este recunoscută la nivel european datorită faptului că aceasta adăpostește cel mai mare ghețar subteran de pe continent. Află ce trasee turistice există în zonă pentru a-ți putea pregăti itinerariul.
Această peșteră este situată la o altitudine de 1.165 de metri, iar în subteranul său adăpostește peste 80.000 de metri cubi de gheață. Potrivit oamenilor de știință, cea mai veche gheață din peșteră datează de acum 4.000 de ani, astfel că istoria Munților Apuseni a fost conservată de-a lungul acestor milenii.
Cercetătorii Institutului de Speologie ”Emil Racoviță” din Cluj alături de mai mulți asociați internaționali au prelevat gheață în anul 2005, în încercarea de a culege cât mai multe date despre trecutul zonei. Astfel, aceștia ar putea stabili cum a fost vremea în tot acest timp, incendii dar și care era cantitatea de aur exploatată în perioada dacilor. Această peșteră prezintă un interes deosebit atât pentru cercetători cât și pentru turiști.
[rssfeed id='1612173855' template='list' posts=2]Uneori, gheața formată în peșteri apare datorită tasării zăpezii pe fundul avenelor, astfel că gheața ajunge să se păstreze de-a lungul verilor călduroase datorită altitudinilor crescute. Acești ghețari se află acolo nu din cauza temperaturilor scăzute ci datorită sistemului de ventiație care determină să aibă loc un topoclimat subteran de natură glaciară.
Având un diametru de 60 de metri, avenul reprezintă intrarea în Peștera Scărișoara, deschidere care are loc în pădurea de la marginea platoului. Adâncimea avenului de 48 de metri poate fi străbătută cu ajutorul potecilor săpate în stâncă și al scărilor metalice care sunt prinse în pereți. Stratul de zăpadă este păstrat în permanență pe toată perioada anului pe fundul acestuia. Sala Mare măsoară 24 de metri lățime și 17 metri înălțime.
Turiștii pot vizita cele trei zone special amenajate în Peștera Scărișoara. Avenul este amenajat cu un gard de protecție și poartă securitază. Totodată, Sala Mare este iluminată și acolo se pot regăsi mai multe podețe din lemn prevăzute cu balustrade. Sala Bisericuța, cel de-al treilea loc amenajat este iluminată însă accestul este interzis.
Pentru a ajunge la Peștera Scărișoara va trebui să iei în calcul faptul că din Alba Iulia până în comuna Garda va trebui să străbați un drum de două ore, astfel că cea mai indicată rută este DN75 pe care o vei urma până în comuna situată la 32 de km de Câmpeni. Turiștii care au venit cu mașina, pot lăsa autovehiculul la Garda, iar apoi vor trebui să urmărească un traseu care este marcat cu cruce roșie și care are o lungime de 10 km.
Totodată, aceștia vor putea urma și drumul asfaltat de 23 de kilometri care duce până în satul Ghețar. De curând, autorățile locale au pus la dispoziția turiștilor accesarea ghețarului cu ajutorul drumului forestier care se îndinde pe o distanță de 12 km și care pornește în apropierea Gurii Urdancusei.
Pentru a ajunge de la Arieșeni la Peștera Scărișoara, poți urma unul dintre cele câteva trasee și marcaje turistice. Astfel, marcaje pleacă de la Padiș, Albac, Garda de sus și Arieșeni. Arieșeni – sat Fata Lapusului – Garda Seacă – sat Ghețar – Ghețarul Scărișoara – traseu marcat triunghi roșu; Arieșeni – Garda de sus – Poarta lui Ionele – Cheile Ordancusii – Ghețarul Scărișoara – și retur sau coborâre pe munte – traseu auto Arieșeni – Garda de sus – Poarta lui Ionele – Cheile Ordancusii – Ghețarul Scărișoara – Izbucul Cotețul Dobrestilor – Izbucul Tauzului – Peștera Coiba Mare – Peștera Coiba Mica – Peștera Ghețarul Vârtop Arieșeni – Garda de sus – Izbucul Cotețul Dobrestilor – Ghețarul Scărișoara – Poiana Calineasa – Cheile Ordancusii – Poarta lui Ionele – Arieșeni.