Home » Life & Style » Cele mai mari rivalități între popoare. Unele rămân ”vii” chiar de zeci sau sute de ani

Cele mai mari rivalități între popoare. Unele rămân ”vii” chiar de zeci sau sute de ani

Bucur Ioana / 08.12.2020, 13:43
Cele mai mari rivalități între popoare. Unele rămân ”vii” chiar de zeci sau sute de ani

De zeci, poate chiar sute de ani, aceste conflicte între state vecine sunt la un pas să se transforme, din nou, în război. Unii, nedreptățiți de istorie, alții, într-o goană continuă pentru putere. Sute de mii de vieți pierdute, milioane de destine frânte. Acestea sunt cele mai mari rivalități între popoare.

Cele mai mari rivalități între popoare

Israel versus Palestina, Coreea de Nord versus Coreea de Sud. Două dintre cele mai mari rivalități între popoare au transformat harta lumii, nu doar o dată. Același popor, transformat în dușmani de moarte. Familii distruse, separate de linii imaginare, transformate în granițe păzite cu prețul vieții, sute de mii de oameni, alungați din casele în care s-au născut și din țara în care generații întregi trăiseră.

Conflictul Israel – Palestina

Când vorbim despre cele mai mari rivalități între popoare, prmul gând va zbura mereu către războiul ce pare fără final dintre israelieni și palestinieini. Este și unul dintre cele mai vechi ale lumii, fitilul fiind aprins încă din perioada otomană. Este realitate greu de înțeles și de imaginat pentru oricine nu trăiește durerea celor de acolo. Se vorbește despre dreptate, despre adevăr istoric, despre pământ pierdut și recâștigat, însă lucrurile nu pot fi catalogate în alb-negru, adevăr-minciună. Nu putem pretinde că avem cum să facem o analiză justă în cele câteva rânduri ce urmează, dar putem, măcar, să creionăm o schiță minimală a situației.

Conflictului ce stă la baza uneia dintre cele mai mari rivalități între popoare a explodat în anului 1948, când grupurile de lobby evreiești din Congresul Statelor Unite ale Americii au pus umărul la apariția unui nou stat, Israel. Într-o secundă, palestinienii deveniseră „popor tolerat” în locul în care se născuseră, crescuseră, de generații întregi. Înființarea noului stat a dus la fuga sau expulzarea a aproape 700.000 de suflete din propriile teritorii. Harta Israelului a fost într-o continua schimbare sau, mai bine zis, expansiune. Acțiunile militare și politica de „epurare etnică” ale israelienilor nu au rămas fără ecou. O mare parte din statele arabe nu au recunoscut nici până în ziua e astăzi dreptul la existență a statului israelian, înarmând, în secret sau nu, organizații teroriste palestiniene.

Cele mai mari rivalitati intre popoare
O mare parte din statele arabe nu au recunoscut nici până în ziua e astăzi dreptul la existență a statului israelian

Una dintre cele mai mari rivalități între popoare s-a transformat, în cele din urmă, într-un război continuu, în care s-au pierdut vieți omenești nevinovate. Vorbim despre scuturi umane formate din civili, femei, copii, bătrâni. Este felul în care Hamas a ajuns să se „apere” în fața atacurilor armatei israeliene. În 2003, guvernul de la Tel Aviv autorizează construcția unui zid uriaș, dotat cu sisteme de alarmă electrice, în Cisiordania, transformând viața palestianienilor într-un calvar. În ciuda faptului că a fost declarat ilegal de către Curtea de Justiție de la Haga, în 2004, Israelul a refuzat să se conformeze deciziei, motivând că astfel se apără împotriva bandelor de jefuitori palestinieni. Autoritatea Palestiniană acuză Israelul și pentru faptul că ar ataca, în timpul acțiunilor militare în Fâșia Gaza, puncte vitale ale infrastructurii civile, precum rețele de apă, centrale electrice, școli și chiar spitale.

Cele mai mari rivalitati intre popoare
Sionismul a militat încă de a apariția sa, în secolul al XIX-lea, pentru întemeierea unui stat evreu pe teritoriul Palestinei

Conflictul israelo-palestinian, una dintre cele mai mari rivaltăți între popoare, a debutat 1920, cu violențele interetnice din Palestina, aflată, la acea vreme, sub administrație britanică, ce apoi s-au transformat în războiul arabo-israelian din perioada 1947-1949. Sionismul a militat încă de a apariția sa, în secolul al XIX-lea, pentru întemeierea unui stat evreu pe teritoriul Palestinei, având la bază ideea că palestinienii nu au constituit niciodată un popor. În scrierea lui Theodor Herzl, „Altneuland” (1902), palestinienii sunt descrişi ca  fiind nişte „arabi mizerabili care trăiesc în sate cernite şi arată ca nişte bandiţi”. Scrierile lui Herzl vor deveni texte de bază ale gândirii sioniste.

Cele mai mari rivalități între popoare – Conflictul Coreea de Nord – Coreea de Sud

Departe de România, de aproape șapte decenii, același popor și-a uitat rădăcinele și trăiește separat, ca dușmani de moarte: comuniștii și capitaliștii. Este rezultatul luptei între Uniunea Sovietică și Statele Unite ale Americii. Rezultatul? Sărăcie, foamete, execuții politice. Dincolo de graniță, una dintre cele mai puternice economii din lume.

Povestea uneia dintre cele mai dureroase și cele mai mari rivaltăți între popoare începe după cel de-Al Doilea Război Mondial. Peninsula coreeană era ruptă, o dată de o linie imaginară, paralela 38, dar și de două ideologii ce au dovedit că nu pot conviețui în pace. Nordul, ocupat de Uniunea Sovietică, sudul, de Statele Unite ale Americii. ONU organizează, în 1947, alegeri, pentru instararea unui guvern democratic. Nordul boicotează acțiunea, în contextul Războiului Rece. Sudul își alege viitorii conducători și își proclamă independența. Nordul își organizează propriile alegeri, declarându-se Republica Populară Democrată Coreeană. Preşedinte este ales un tânăr, aflat în graţiile Moscovei, Kim Ir Sen.

Cele mai mari rivalitati intre popoare
Coreea de Nord

Una dintre cele mai mari rivalități între popoare începe, de fapt, pe 25 iunie 1950, în momentul în care armata Nordulu trece frontier și se îndreptă spre Seul. Începe un război în care se implică cele mai mari forțe ale lumii: americanii, rușii și chinezii. Confruntările sângeroase durează nu mai puțin de trei ani. Pe 27 iulie 1953, la Pannmunjom, orașul de frontieră, „tampon”, între cele două state, se semnează un armistițiu ce este în vigoare și în zilele noastre. Mai durează încă cinci ani până ultimele trupe chinezești părăsesc Coreea de Nord. De atunci, declinul a fost încet, dar sigur. Toate resursele țării sunt investite în înarmarea forțelor opresive, în timp ce populația duce o luptă pe viață și pe moarte, zi de zi. Sunt săraci, înfometați și umiliți. Obsesia nucleară a dictatorilor au adus sanțiune dup sancțiune economică, izolând țara, de-a lungul anilor. În Coreea de Sud, însă, realitatea este cu totul alta. Chiar și în prezent, Statele Unite ale Americii încă au trupe pe teritoriul țării. Cu ajutorul primit din partea Occidentului, a devenit a treia putere economică din Asia, după China și Japonia.

Cele mai mari rivalitati intre popoare
Coreea de Sud

S-a sperat că, după căderea U.R.S.S. din 1991, una dintre cele mai mari rivașități între popoare să se încheie. Însă unirea nu a venit. În schimb, se face un alt pas pentru conviețuire pașnică, prin semnarea unui acord de recunoaștere mutuală. Anii 2000 și 2007 aduc, la Phenian, două summit-uri intercoreene istorice. Ambele având loc în timpul regimului lui Kim Jong-il.

Cele mai mari rivalități între popoare – Grecia versus Turcia, lupta pentru supremație în Marea Mediterană

Dușmani încă din cele mai vechi timpuri, una dintre cele mai rivalități între popoare a renăscut la scurt timp după finalul Primului Război Mondial, ce a adus, de fapt, colapsul Imperiului Otoman. În urma tratatului de la Sevres, semnat în 1920, a fost consimțită împărțirea teritoriilor Imperiului Aliaților și foștilor supuși ai otomanilor. Atunci, Grecia a obținut Tracia și o parte important in litoralul de la Egee al Asiei Mici. Noua reconfigurare nu a avut, însă, viață lungă. Turcii s-au regrupat și au lansat un război de eliberare ce s-a sfârșit cu retragerea puterilor străine și formarea Turciei, recunoscută prin tratatul de la Lausanne.

Cele mai mari rivalități între popoare
Un moment cheie în istoria uneia dintre cele mai mari rivalități între popoare este invazia Ciprului, în 1974

Un moment cheie în istoria uneia dintre cele mai mari rivalități între popoare este invazia Ciprului, în 1974. A fost momentul în care Turcia a anexat nordul Ciprului, forțând înființarea unui stat al ciprioților turci. În prezent, este singura țară care recunoaște respectivul stat. Un alt motiv al conflictului dintre cel două țări este de natură economică. Autoritățile de la Ankara consideră că zona economică exclusivă a fiecărei țări trebuie calculată pornind de la țărmul continental – Grecia, pe de altă parte, susține că trebuie să se țină cont și de insule. În centrul disputei se află insulele Dodecaneze și mai ales Kastellarizo, situată la doar doi kilometri de coasta turcă: Ankarei nu-i convine ca, din cauza acestei insulițe grecești izolate, să piardă zeci de mii de kilometri pătrați aflați în largul coastelor sale.

Conflictul dintre Turcia și Grecia a izbucnit, din nou, în 2020. De data aceasta, mărul discordiei îl reprezentau zăcămintele de hidrocarburi din Mediterana Orientală. Această problemă a exploatării zăcămintelor dintr-o zonă pe care Atena o consideră sub jurisdicția sa a acutizat relațiile tensionate dintre Turcia și Grecia, ambele state NATO.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan a lansat un apel la o „formulă win-win” pentru a soluţiona disputa din Mediterana Orientală cu Grecia şi Ciprul, în perspectiva summitului european din 10-11 decembrie, care va avea pe agendă şi problema sancţiunilor contra Ankarei, transmit Reuters şi AFP.

„Fac apel la toţi vecinii noştri şi riveranii Mediteranei, în particular Grecia, de a nu considera această chestiune drept un joc cu sumă nulă. (…) Sunt convins că ar putea fi găsită o formulă win-win care păstrează drepturile fiecărei părţi. (…) Nu vom ceda în faţa ameninţărilor şi a şantajului. Nu vom permite expansionismul imperialist”, a declarat Erdogan, într-un mesaj video.