Home » Life & Style » De ce Postul Paștelui durează 40 de zile. Cele mai cunoscute tradiții și obiceiuri

De ce Postul Paștelui durează 40 de zile. Cele mai cunoscute tradiții și obiceiuri

Ileana Mladinoiu / 28.02.2023, 12:08
De ce Postul Paștelui durează 40 de zile. Cele mai cunoscute tradiții și obiceiuri

Pe 27 februarie 2023 a început Postul Paștelui cunoscut ca Postul Mare, care este un timp de pregătire pentru sărbătoarea Paștelui, prilej de a  celebra învierea lui Hristos. Durata de 40 de zile a Postului Paștelui se referă la cele 40 de zile de post pe care Iisus Hristos le-a petrecut în deșert, conform Evangheliilor din care reiese că Mântuitorul a rezistat ispitelor diavolului, făgăduindu-i în mod înșelător onoare și putere.

De ce Postul Paștelui durează 40 de zile. Tot ce trebuie să știi

Care este scopul Postului

Creștinii primelor secole au înțeles acest lucru foarte devreme, fiecare dintre ei  purtând o „bătălie interioară” pentru a face diferența dintre bine și rău, pentru a analiza consecința păcatului originar, așa cum reiese din Geneza, prima carte a Bibliei, cu păcatul lui Adam și al Evei. Desigur, Întâmpinarea și alegerea Binelui, Adevărului, Iubirii sunt de trăit în fiecare zi. Însă, Biserica a dorit (cel puțin din secolul al IV-lea) să propună un timp colectiv în care toți credincioșii să se mobilizeze pentru această „luptă spirituală” și să se încurajeze unii pe alții să crească în sfințenie. Acesta este scopul postului.

Semnificații ale Postului Paștelui

Acest post de 40 de zile, în amintirea celor 40 de zile petrecute de Hristos în deșert, nu este doar un moment de privare. Mai degrabă, invită la rugăciune, meditație, împărtășire, deschidere către celălalt. Ulterior, Sfinții Apostolii şi ucenicii lor au continuat exemplul Mântuitorului, pregătindu-se prin post și rugăciune atunci când aveau de împlinit misiuni importante în cadrul comunităților creștine. Postul Mare este timpul favorabil pentru a rămâne cu preasfânta Fecioară Maria şi cu sfântul Ioan, discipolul preaiubit, alături de Iisus Hristos, care, pe cruce, săvârşeşte sacrificiul vieţii sale pentru întreaga omenire.

Părintele profesor Ene Branişte precizează că, prin durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezi de piatră ale Tablelor Legii. În felul acesta, creștinii, postind 40 de zile, îşi curăţesc sufletele şi trupurile şi se învrednicesc să primească între ei pe Cuvântul lui Dumnezeu, Cuvântul cel viu, nu scris cu litere, ci întrupat şi născut din Sfânta Fecioară.

Postul de 40 de zile ne mai amintește de zilele petrecute de profetul Ilie în deşert înainte de a ajunge la întâlnirea cu Dumnezeu pe muntele Horeb, de zilele de pocăinţă a locuitorilor din Ninive.

De asemenea, Postul de 40 de zile este legat de o tradiţie veterotestamentară, întâlnită în mai multe rânduri atunci când era vorba despre pregătirea sufletului prin anumite divine: potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi.

Cele mai cunoscute tradiții și obiceiuri în Postul Paștelui 2023

Bisericii interzice consumul de produse lactate în Postul Paștelui, adică brânza, laptele, carnea sau peștele, cu excepția zilelor când este dezlegare.

Tot în această perioadă, creștinii trebuie să se abțină de la fumat sau alcool.

În Săptămâna Patimilor se ține un post mai aspru, urmând ca în Vinerea Mare să nu se mănânce deloc.

În Postul Paștelui creștinii trebuie să se roage mai mult.

În Postul Paștelui este interzisă împreunarea dintre femeie și bărbat.

În Postul Paștelui, la fel ca în celelalte posturi din an, nu se fac petreceri de nunți, botezuri sau cununii.

În toată perioada postului, cât după terminarea lui, creștinii care țin post merg la biserică pentru a se împărtăși și pentru a se spovedi.

Este bine să sfințiți casa, preotul fiind cel care stropește cu aghiazmă toate încăperile, pentru a fi protejate de cel rău, dar și de necazuri.

Biserica recomandă ca în Postul Mare să se practice fapte de milostenie trupească şi sufletească. Sunt şapte fapte de milostenie trupească: a da de mâncare celor înfometaţi,  a da de băut celor însetaţi, a îmbrăca pe cei goi, a găzdui pe pelerini, a vizita pe cei bolnavi, a vizita pe cei închişi, a îngropa pe cei morţi.

Privilegiul de a avea, de a prefera bunurile spirituale în locul bunurilor materiale, de a împărtăși cu generozitate, de a se ruga mai intens, de a lăsa mai mult loc lui Dumnezeu în viața cuiva este provocarea Postului Mare pentru un creștin. Suveranul Pontif adaugă că postul constă și în eliberarea existenței de tot ceea ce îl grevează, inclusiv debordarea de informații, adevărate sau false, și a produselor de consum.