De ce se poartă doliu, cum a apărut și ce tradiții se respectă în diverse colțuri ale lumii

Moartea unei persoane apropiate ne îndurerează ori de câte ori aflăm  o veste de acest gen. Fiecare își manifestă durerea și doliul într-un anumit fel. Noi oamenii suntem diferiți, iar atât de diferite sunt și tradițiile pe care oamenii încearcă să le respecte, atunci când o persoană este decedată. De ce se poartă doliu, cum a apărut și ce tradiții se respectă în diverse colțuri ale lumii?

De ce se poartă doliu

Istoria doliului. Doliul victorian

În epoca victoriană, exista un cod social strict în ceea ce privește doliul. Se aștepta ca membrii familiei să poarte negru după moartea unei persoane dragi. Văduvele trebuiau să poarte negru complet timp de cel puțin doi ani și până la patru ani, în timp ce cei care plângeau pierderea unui frate sau a unei surori, trebuiau să poarte negru timp de șase luni. Nimeni, indiferent de sex, nu trebuia să participe la evenimente sociale, cum ar fi nunți sau botezuri, în timp ce era în doliu.

Unora dintre cei îndurerați în zilele noastre le-ar putea plăcea ideea unei brățări negre, care era de fapt folosită ca semn de doliu, dar era purtată doar de servitorii casnici sau de persoanele în doliu a căror slujbă îi cerea să poarte o uniformă specifică, cum ar fi bărbații din armată (în practică, brățările negre erau purtate aproape exclusiv de bărbați).

Începutul secolului XX

Înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, tradițiile de doliu s-au relaxat în comparație cu epoca victoriană, dar erau mai stricte decât cele din prezent. Bărbații și femeile în doliu trebuiau în continuare să poarte negru și aveau în continuare restricția de a participa la evenimente sociale cât timp erau ţineau doliu.

În prezent

Deși nu vei putea găsi un „costum de doliu” pentru bărbați la un magazin, nu este neobișnuit ca persoanele care suferă o pierdere să simtă că există reguli nerostite pentru doliu.

Astăzi, deoarece regulile sunt nespuse, fiecare persoană le poate interpreta diferit, lăsându-i pe cei în doliu vulnerabili la judecata din partea familiei, prietenilor și colegilor. În plus, după cel de-al Doilea Război Mondial, tradițiile legate de purtarea unei ținute de doliu specifice au dispărut.

Cât se poartă doliu?

În ceea ce privește durata doliului, Biserica nu reglementează strict durata acestuia. Tradițiile spun că pentru rudele de gradul întâi (soț, soție, copii sau părinți) se poartă doliu un an de zile.  Pentru celelalte persoane, prieteni sau cunoștințe, doliul se poartă timp de 40 de zile.

De cele mai multe ori, oamenii respectă doliul de 40 de zile, deoarece creștinii ortodocși cred că aceasta este perioada în care sufletul trece prin judecată și trebuie ajutat să se ridice la ceruri și să își găsească odihna veșnică.

Cum se ține doliu în diferite culturi

În funcţie de cultura și religia în care oamenii au crescut și tradiții şi obiceiuri, diferite practici apar în diferite zone ale lumii.

Spre exemplu, în SUA, Canada și în multe țări europene, adepții religiilor creștine vor organiza un priveghi sau o vizită într-o biserică, urmată de o slujbă religioasă și o înmormântare trei zile mai târziu.  Se poartă adesea culori închise pentru a simboliza tristețea ocaziei, de obicei, negru. Familia persoanei decedate îi va invita adesea pe cei în doliu la o masă la ei acasă sau la un restaurant.

În Italia, italienii fac o prăjitură specială numită Ossa de Mortu (oasele mortului). În Grecia, înmormântarea are loc în termen de 24 de ore, iar trupul este expus acasă în sicriu, iar capacul este așezat în fața ușii. Vizitatorii aduc adesea un mic buchet de flori și îl așează pe sicriul deschis și sărută capul decedatului. Mamele și văduvele se vor îmbrăca complet în negru timp de 40 de zile. Rudele apropiate de sex masculin nu se bărbieresc timp de 40 de zile (acelaşi obicei şi la noi, în România).

În Germania, oamenii îl consideră pe cel decedat ca pe un oaspete de onoare în biserică. Aceasta este o ceremonie foarte solemnă în care se aduce ultimul omagiu celui mort, urmată de o scurtă înmormântare. În Rusia, familia este obligată să invite mulți oaspeți în casa lor pentru a-și lua rămas bun de la cel decedat (acelaşi obicei şi la noi în România).

În majoritatea culturilor asiatice, în mod tradițional se poartă albul pentru a semnifica doliul. Spre deosebire de majoritatea țărilor occidentale, culorile închise nu sunt, de obicei, acceptabile pentru doliu în multe regiuni orientale.

În Japonia, unii japonezi urmează tradiția budistă de a conferi un nume nou pentru cel decedat. În timpurile moderne, doliul se face la un priveghi și majoritatea japonezilor sunt incinerați, nu înmormântați. În China, familia celui decedat nu va purta bijuterii. Se vor abține de la a purta orice cu roșu, deoarece roșul este considerat un semn de fericire.

Familia se poziţionează în jurul sicriului, în timpul priveghiului, în funcție de poziția pe care o ocupă în familie. Copiii decedatului și nurorile vor purta negru, în timp ce nepoții vor purta albastru. Ginerele vor purta alb.  După înmormântare, familia va tine doliu timp de 100 de zile. Invitații la înmormântare primesc un plic alb cu o monedă și o bomboană ca dar din partea celui decedat.

O “înmormântare” ciudată au cei din Tibet. Locuitorii de aici consideră că pământul nu este potrivit pentru înmormântare, așa că se practică deseori „înmormântarea în cer”., Astfel, corpul este dat de mâncare vulturilor. Se citesc sau se execută multe ritualuri și rugăciuni. De obicei, acestea vor continua timp de 49 de zile pentru a pregăti karma potrivită pentru următoarea renaștere.