Home » Life & Style » Județul din România cu cele mai multe orașe. Lista celor mai mari 10 județe, cu suprafață și populație

Județul din România cu cele mai multe orașe. Lista celor mai mari 10 județe, cu suprafață și populație

Ileana Mladinoiu / 04.09.2022, 12:53
Județul din România cu cele mai multe orașe. Lista celor mai mari 10 județe, cu suprafață și populație

Pentru a fi controlat orice teritoriu trebuie să fie supus divizării ca atribut al exerciţiului de putere. În realitate, vorbim de organizarea administrativ-teritorială a unei ţări care este înfăptuită pe cale legislativă, reprezentând elementul de suprastructură de mare importanţă. Aceasta pentru că  determină constituirea sistemului administraţiei statului şi subsistemelor lui locale, încadrează teritorial viaţa politică, organizează viaţa economică și socială a unei naţiuni. Modelele de organizare administrativă adoptate sunt întotdeauna impuse de condiţiile concrete istorice, geopolitice, economice şi sociale.

Județul din România cu cele mai multe orașe. Ce populație are

Teritoriul României, potrivit art. 3 din constituție, este organizat administrativ pe comune, oraşe şi judeţe. În acest material ne interesează să știm care este județul din România cu cele mai multe orașe, fiindcă și județul este o unitate administrativă. La conducerea lui se află un consiliu județean și un prefect numit de către Guvern.

41 de judeţe, cărora li se adaugă municipiul-capitală Bucureşti, cu statut similar judeţului, are România. Suprafaţa unui județ este în medie de 5.800 km pătrați, iar populaţia de 500.000 de locuitori.

[rssfeed id='1612173855' template='list' posts=2]

Scurt istoric al județului Suceava

De ce Suceava? Pentru că este județul cu cele mai multe orașe din România. Judeţul Suceava este compus din cinci municipii: Suceava (reşedinţa judeţului), Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, 11 oraşe: Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Gura Humorului, Liteni, Milişăuţi, Salcea, Siret, Solca și Vicovu de Sus şi 97 de comune. Peste 634.000 oameni locuiesc în acest judeţ al cărui nume vine de la râul Suceava, ce la rându-i şi-a primit denumirea de la arbuştii de soc.

Cele mai vechi urme de locuire umană descoperite în perimetrul actual al județului Suceava datează din Paleoliticul superior, fiind semnalate în arealele localit. Probota, Baia, Bogdăneşti, Dolhasca, Udeşti etc. Neoliticul este reprezentat prin aşezările scoase la iveală la Suceava, Probota, Rădăşeni, Dolhasca, Drăguşeni, Mihoveni, Bosanci, Solca, Preuteşti, iar epoca bronzului, prin descoperirea mai multor aşezări, cetăţi şi cimitire, la Preuteşti, Cajvana, Liteni, dovedesc înflorirea unei civilizaţii deosebite în perioada de început a traco-geţilor.

În secolele următoare, populaţia autohtonă românească a împânzit spaţiul sucevean cu aşezări prefeudale: Suceava, Siret, Botoşana, Siliştea, menţionate documentar abia în secolele XIII-XIV. La 10 februarie 1388, Petru I (Muşat) a stabilit capitala Moldovei la Suceava, continuând să existe și în timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Apoi a fost preluată de domnii urmaşi şi păstrată până în 1564, când Alexandru Lăpuşneanu a mutat capitala Moldovei la Iaşi.

În a doua jumătate a secolului al XVI-lea și în secolul al XVII-lea, deşi capitala Moldovei a fost mutată la Iaşi, oraşul Suceava a rămas un important centru urbanistic al Moldovei. Deja unii domni preferau să aibă reşedinţa tot la Suceava, ca în cazul lui Aron Vodă Tiranul, iar alţii, precum Ieremia Movilă, Vasile Lupu au reparat Cetatea Sucevei folosind-o ca adăpost pentru familiile şi averile lor.

În perioada interbelică, Suceava a cunoscut un evident progres economico-social, cultural, ştiinţific şi de învăţământ prin extinderea instituţiilor româneşti în acest teritoriu, prin îmbogăţirea reţelei şcolare şi sanitare, prin editarea de cărţi, reviste şi ziare în limba română etc.

Lista celor mai mari 10 județe, cu suprafață și populație

Teritoriul României este împărţit în 41 judeţe, cum spuneam la început, şi municipiul Bucureşti. Clasamentul celor mai mari judeţe ale României, din punct de vedere al suprafeţei, conform datelor furnizate de prefecturile şi consiliile judeţene sau de Institutul Naţional de Statistică arată astfel:

Argeș

10. Argeş, prescurtat AG, cu o suprafaţă de 6.826 kilometri pătraţi, cu reşedinţa la Piteşti. Cu o populaţie de peste 660.000 locuitori, Argeş este între judeţele cu cea mai ridicată densitate de locuitori/kilometru pătrat.

Hunedoara

9.Hunedoara, prescurtat HD, suprafaţă: 7.063 kilometri pătraţi, reşedinţă la  Deva. Ocupă 2,9% din suprafaţa României, populaţia se apropie de  420.000 de locuitori. Judeţul se compune din şapte municipii, şapte oraşe şi 55 de comune.

Constanţa

8.Constanţa, prescurtat CT, suprafaţă: 7.071 kilometri pătraţi, reşedinţă: Constanţa. Este cel mai urbanizat judeţ al României, precum şi cel mai căutat de turişti. Este compus din trei municipii, nouă oraşe şi 58 de comune.

Dolj

7.Dolj, prescurtat DJ, suprafaţă: 7.414 kilometri pătraţi, reşedinţă: Craiova. Compus din două municipii, trei oraşe şi 94 de comune.

Bihor

6.Bihor, suprafaţă: 7.544 kilometri pătraţi, prescurtat BH, reşedinţă: Oradea. Compus din patru municipii, şase oraşe şi 90 de comune.

Arad

5.Arad, suprafaţă: 7.754 kilometri pătraţi, prescurtare AR. reşedinţă: Arad. Cuprinde un municipiu, nouă oraşe şi 68 de comune.

Tulcea

4.Tulcea, suprafaţă: 8.499 kilometri pătraţi, prescurtare judeţ TL, reşedinţă: Tulcea. Are în componenţă un municipiu, patru oraşe şi 46 de comune. Delta Dunării ocupă 40% din suprafaţa acestuia (3.446 kilometri pătraţi).

Caraș-Severin

3.Caraș-Severin, suprafaţă: 8.520 kilometri pătraţi, prescurtare judeţ: CS, reşedinţă: Reşiţa

Suceava

2.Suceava, suprafaţă: 8.553 kilometri pătraţi, prescurtare judeţ: SV, reşedinţă: Suceava

Timiş

1.Timiş, suprafaţă: 8.697 kilometri pătraţi, prescurtare judeţ: TM, reşedinţă: Timişoara

Ce cuprinde cel mai mare județ al României

Cel mai mare judeţ al României are în componenţă două municipii, opt oraşe şi 89 de comune. Peste 680.000 de oameni locuiesc în această unitate administrativă, al cărei nume provine de la râul Timiş. (sursa: imopedia.ro)