„La plăcinte înainte, la război înapoi!”. De unde provine expresia și cine a folosit-o pentru prima dată

Proverbele românești reprezintă sarea și piperul limbii noastre. O sumedenie de proverbe și expresii au fost formulate de diverși autori, scriitori, dar și de oameni de rând, în toată istoria românilor. Cultura românească este bogată când vine vorba de exprimarea cuvintelor, de aceea putem spune că unele expresii reușesc să evidențieze toate momentele plăcute sau mai puțin plăcute prin care a trecut poporul român. Cine a formulat expresia „La plăcinte înainte, la război înapoi!” și ce vrea să însemne?

Cine a inventat expresia?

Expresia „La plăcinte înainte, la război înapoi!“ ar fi apărut acum mai bine de 100 de ani. Proverbul a fost folosit pentru prima dată de Ion Creangă în opera literară intitulată „Povestea lui Harap Alb“. Basmul a apărut în revista Convorbiri literare, la 1 august 1877, apoi a fost publicat în același an în ziarul Timpul de către Mihai Eminescu. Este anul în care a avut loc şi „Războiul de Independență al României”.

Tema basmului este reprezentată de lupta binelui împotriva răului, încheiată cu victoria binelui. Personajul principal, Harap Alb parcurge astfel o aventură eroică imaginară, un drum al maturizării morale și etice presărat de diferite probe și obstacole. El este supus la tot felul de încercări pentru a-și dovedi curajul și înțelepciunea. Băiatul era mezinul familiei alături de ceilalți doi frați ai lui.

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Știri din lume

ȘOC! Dana Budeanu, aproape GOALĂ! Fusta e prea scurtă, s-a văzut TOT!

Cum a luat naștere expresia?

Basmul începe prin prezentarea unor familii. Un crai avea trei feciori, iar într-o țară foarte îndepărtată, fratele acestuia, Verde-Împărat, avea trei fete. Intriga basmului o reprezintă sosirea unei scrisori provenite de la Împăratul Verde, în care acesta mărturisește fratelui său nevoia unui moștenitor de linie masculină.

Îi cere să-i trimită cel mai vrednic dintre nepoți, ca să îi moştenească tronul. Odată cu prezentarea acestui motiv, desfășurarea acțiunii se axează pe diferite probe, prin care, cei trei feciori de crai trebuie să treacă. Acesta, deghizat sub o piele de urs le iese în față sub un pod. Înspăimântați, primii doi feciori renunță la misiune. Ei nu se ridică la așteptările tatălui lor, care exclamă: „La plăcinte înainte, la război înapoi!”.

Explicația proverbului

Proverbul se referă la faptul că atunci când sunt beneficii toată lumea își dorește ceva, însă atunci când sunt probleme, cum ar fi un război, toți se retrag. Românii au luptat mereu pentru drepturile și pământurile lor.

Expresia „La plăcinte înainte, la război înapoi“ se referă și la faptul că „după un război, mulți viteji se arată”. Acesta din urmă este iar un proverb folosit de români în diferite situații. Situații care spun multe lucruri despre caracterul delăsător al unor persoane.

Expresia vizează oamenii care atunci când trebuie să acționeze într-o anumită problemă, să îi ajute pe cei din jurul lor,  privesc din umbră, se ascund sau pur și simplu nu fac nimic, iar la final, după ce problema este rezolvată de alte persoane, trag concluzia că și ei ar fi  putut să facă lucrul respectiv.