Home » Life & Style » Mănăstirea Cernica, locul binecuvântat de lângă București. Ce pot face credincioșii care ajung aici

Mănăstirea Cernica, locul binecuvântat de lângă București. Ce pot face credincioșii care ajung aici

Manolică Anca / 18.04.2021, 10:02
Mănăstirea Cernica, locul binecuvântat de lângă București. Ce pot face credincioșii care ajung aici

Mănăstirea Cernica, locul binecuvântat de lângă București, de o frumusețe rară. Acesta este unul dintre cele mai mari și mai cunoscute așezăminte monahale de cultură, religie și spiritualitate din Țara Românească, ce are în săate un trecut istoric inestimabil.

Mănăstirea Cernica, locul binecuvântat de lângă București

Piatra de temelie a Mănăstirii a fost pusă în anul 1608, în vremea domniei lui Radu-Vodă Şerban, fiul lui Mihnea-Vodă, fiind ctitorită de către Cernica Știrbei, cel care a fost Marele Vornic al lui Mihai Viteazul, împreună cu Chiajna, soția sa. Construcția se regăsește chiar pe locul în care în urmă cu 5.000 de ani se găseau triburile neolitice. În complexul monahal amplasat pe două insule au fost ridicate trei biserici: Biserica Mare, Biserica Sfântul Lazăr și Biserica Sfântul Gheorghe, dar și trei paraclise ce poartă denumirea de Sfântul Ioan, Adormirea Maicii Domnului și Intrarea în Biserică.

Un nume foarte important în istoria acestei mănăstiri a fost Sfântul Cuvios Gheorghe care, în anul 1781, venit de pe de pe Muntele Athos, a găsit Cernica într-o stare avansată de degradare. Devenit stareț aici, el a reușit să readucă viața călugărească așa cum trebuie ea să fie, în conformitate cu rânduielile mănăstirești. Astfel, sub coordonarea starețului, mănăstirea Cernica a traversat o așa zisă epocă de aur.

Mănăstirea Cernica, locul binecuvântat din apropiere de București
Mănăstirea Cernica, locul binecuvântat din apropiere de București

O altă epocă de aur a fost în vremea Sfântului Stareț Calinic

Epoca de aur a mai fost repetată și în vremea Sfântului Stareț Calinic. Acesta a ajuns aici anul 1807, drept călugăr smerit pentru post și rugăciune. De-a lungul timpului, el a devenit preot duhovnic și mai apoi, pe când avea doar 30 de ani, în anul 1818, stareț. Toate acestea au fost posibile datorită semnificativei contribuții pe care acesta a avut-o în dezvoltarea trainică a locului.

A făcut tot posibilul pentru a fi refăcută iconografia mănăstirii, a construit o clădire în care să stea călugării de aici, a construit multe anexe pentru animale, a pus umărul la cultivarea pământurilor cu cereale și a contribuit la plantarea viilor și impădurirea zonei. În anul 1850, a plecat ca episcop în Râmnicu-Vâlcea lăsând la aici aproximativ 350 de călugări și o rânduială ca la carte. Starețul a trecut la cele veșnice în anul 1868, fiind caonizat în anul 1955. Astăzi, prăznuirea lui are loc anual, pe 11 aprilie.

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica
Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica

Ce pot face credincioșii care ajung la Mănăstirea Cernica

Mănăstirea Cernica, locul binecuvântat de lângă București, are o importanță semnificativă pentru neamul românesc. Aici se regăsește un muzeu cu sute de opere specifice artelor bisericești, o bibliotecă cu peste 15.000 de volume și un Seminar Monahal la care a studiat și Patriarhul Teoctist. Tocmai din aceste motive, Mănăstirea Cernica este inclusă pe Lista Monumentelor Istorice din România.

Oamenii care ajung aici în vizită, pot observa în curte un stejar de-a dreptul uriaș. Despre el se spune că a fost plantat odată cu ctitorirea bisericii. Tot aici, se regăsește și chilia în care a trăit Sfantul Calinic, situată în insula Sfântului Gheorghe de pe lacul din apropiere. Aceasta a devenit, cu timpul, casă memorială, unde se păstrează obiecte care i-au aparţinut.

Cimitirul de la Mănăstirea Cernica găzduiește mormintele a multor personalități românești, între care ctrița Stela Popescu, pictorul Ion Țuculescu, mitropolitul Nifon, teologul Dumitru Stăniloae, cântărețul Johnny Răducanu, scriitorul Gala Galaction, orientalistul Athanase Negoiță, sociologul Ernest Bernea, pianistul Johnny Răducanu, cântărețul Zavaidoc, regizorul Geo Saizescu, realizatoarea Marioara Murărescu.