Home » Life & Style » Misterul nebănuit al Capitalei. Tunelele secrete de sub București. Pe unde ar fi vrut să scape Ceaușescu în caz de pericol

Misterul nebănuit al Capitalei. Tunelele secrete de sub București. Pe unde ar fi vrut să scape Ceaușescu în caz de pericol

Manolică Anca / 04.03.2021, 13:41
Misterul nebănuit al Capitalei. Tunelele secrete de sub București. Pe unde ar fi vrut să scape Ceaușescu în caz de pericol

Misterul nebănuit al Capitalei. Tunelele secrete de sub București au stârnit mereu ample controverse cu privire la certitudinea existenței lor. Deși vreme de multe secole a fost un subiect tabu, au ieșit la iveală multe secrete în legătură cu plaurile ascunse ale boierilor importanți din vremurile de demult și ale lui Nicolae Ceaușescu.

Misterul nebănuit al Capitalei. Tunelele secrete de sub București

Cu sute de ani în urmă, pe teritoriul de astăzi al Bucureștiului se aflau casele unor boieri importanți, ce dețineau terenuri pe care cultivau vița-de-vie. Majoritatea caselor aveau crame imense imense în care erau depozitate butoaiele cu vin. De asemenea, pentru că jafurile erau la ordinea zilei, iar războaiele o ameninţare constantă, boierii înstăriți ai acelor vremuri îşi construiau case cu tuneluri lungi, pri care să poată fugi în caz de forță majoră.

Zona în care tunelurile secrete se găsesc la tot pasul se află între trei mari puncte strategice din Bucureștiul vechi și anume: Cișmigiu, Centrul Vechi și Mitropolie și este întinsă pe o distanță impresionantă: de la Curtea Veche se poate străbate Bucureștiul spre Dealul Mitropoliei și Mănăstirea Antim, spre Cișmigiu, de-a lungul străzii Schitu Măgureanu, apoi spre Cotroceni, plus alte ramificații spre Gara de Nord și Bellu.

Misterul nebănuit al Capitalei. Tunelele secrete de sub București
Misterul nebănuit al Capitalei. Tunelele secrete de sub București

În grădina Cişmigiu există, spre exemplu, un loc ce se numește La Cetate, unde se află ruinele unei mănăstiri ridicate de Iogofatul Văcărescu în 1756. De aici, pornea cândva un tunel secret care lega Palatul Creţulescu de pe malul Dâmboviţei. De asemenea, sub Palatul Golescu din apropierea stadionului Giuleşti se află un alt tunel subteran care ajunge pe malurile Dâmboviţei, folosit de haiducii care le dădeau bătăi de cap boierilor.

Pe unde ar fi vrut să scape Ceaușescu în caz de pericol

Deşi pe vremea lui Ceauşescu, nu se putea discuta despre acest subiect, iar informaţiile care trimiteau în această direcţie erau strict secrete, nici astăzi nu se știe totul cu exactitate. Însă, unele cercetări documentare şi de teren atestă existenţa acestor porţi subterane. Și se pare că în vremea lui Ceaușsescu s-au construit cele mai multe. Acestea, susţine istoricul Dan Falcan, făceau legătura între punctele cheie ale Bucureştiului, fiind exclusiv pentru Ceauşescu.

Obsedat de putere si siguranță, el a folosit militarii pentru a construi aceste tuneluri și adăposturi antiatomice. Astfel, există o cazarmă subterană de opt camere din care pornesc alte culoare. Unul dintre acestea conduce la un buncăr situat la şapte metri adâncime. Apoi, se trece de o uşă blindată şi se ajunge într-un apartament spaţios. Militarii ar fi chiar şi o toaletă care se scurgea într-un râu subteran situat la aproximativ 12 metri sub platforma din Piaţa Revoluţiei, mai spune istoricul. De asemenea, ei ar fi găsit chiar şi un sistem de inundare a tunerilor pe care fugarii le-ar fi folosit pentru a inunda porţiuni din labirint în urma lor. Aceste tuneri ar avea acces la canalizarea oraşului, dar şi la Palatul Regal, Magazinul Muzica și Biserica Kretzulescu.

Misterul nebănuit al Capitalei. Tunelele secrete de sub București
Misterul nebănuit al Capitalei. Tunelele secrete de sub București

Şi despre Casa Poporului au fost făcute o mulţime de speculaţii, ani la rând vorbindu-se despre o adevărată reţea de tuneluri. Colonelul Nicolae Kovacs, cel care a avut comanda celor 12.000 de militari rezervişti responsabili de ridicarea Casei Poporului, a spus că sub Palatul Parlamentului ar exista şapte etaje, ultimul fiind ocupat de buncărul antiatomic al lui Ceauşescu. Ofiţer specializat în construcţii subterane, Kovacs a lucrat la toate pasajele secrete cerute de acesta.

„În urma unor cercetări ulterioare a reieşit că ramificaţiile subterane au corespondenţă cu circa 80 de obiective din Bucureşti, cum ar fi clădirea ASE, Casa Enescu, Opera Română şi altele. Subliniez, relatările sunt ale unor ofiţeri din cadrul Armatei. Lucru foarte interesant, nimeni nu neagă existenţa acestor căi de navigaţie secrete, dar, când am încercat să le explorăm, nu ni s-a permis”, a mai spus istoricul.

Misterul nebănuit al Capitalei. Tunelurile cu capătul la periferia orașului

Arhitectul lui Ceaușescu, Camil Roguski, a confirmat planul acestuia de a construi un sistem de urgență pe unde să se poată circula cu metroul, mașina sau chiar barca pneumatică. Casa Poporului are cel puțin opt tuneluri de fugă si două buncăre antiatomice. Iar toate acestea sunt proiectate să reziste chiar și la un cutremur devastator de 9 grade Richter, la atacuri repetate cu rachete performante sau la două bombe atomice lansate succesiv. Aici, grosimea zidurilor este de 1,4 metri.

Pe vremea lui Ceaușescu s-au costruit cele mai multe tuneluri subterane
Pe vremea lui Ceaușescu s-au costruit cele mai multe tuneluri subterane

Un tunel de fugă, lung de 60 de metri, duce înspre fântânile de langa Piața Constituției, în timp ce altul, cu o lungime de 500 metri și o lățime de 3,8 metri, ajunge la stația de metrou Izvor. Este bine știut faptul că majoritatea staţiilor de metrou au fost astfel construite în așa fel încât să poată fi folosite ca adăposturi antiatomice. Sub tunerluri există o reţea de buncăre şi tuneluri mai mici, tehnice, care sunt ca un păienjeniş sub Bucureşti.

”Este vorba de aproximativ 20 de kilometri de tuneluri realizate în aşa fel încât să se poată circula prin ele cu maşini cu motor electric. Tunelurile principale leagă Palatul Cotroceni de Academia Militară, pe aceasta de Casa Poporului, iar de aici pleacă două tuneluri mari: unul spre fostul Comitet Central şi unul spre actualul Minister al Apărării. Cele dinspre Piaţa Revoluţiei sunt întrerupte din loc în loc de uşi de şapte tone greutate fiecare, pentru a închide etanş zona în caz de necesitate. Au fost înglobate în acest sistem şi catacombele mai vechi, realizate în perioada interbelică, cum e cea din zona Cotroceni, a lui Carol al II-lea. Sunt şi multe tuneluri secundare, cum e cel dintre Casa Poporului şi staţia de metrou Izvor, care probabil că vor fi folosite, la un moment dat, pentru utilităţi publice”, a spus Roguski.