Orașul care moare. Unde se află și ce se petrece aici

Potrivit Reuters, Italia dorește ca atât Civita, denumit și ”orașul care moare”, cât și zona de stânci și văi care îl înconjoară, să fie incluse de UNESCO în Patrimoniul Mondial. Se pare că, în ciuda denumirii sumbre, orașul atrage mulți turiști.

Orașul care moare. Unde se află și ce se petrece aici

Deși acum i se spune ”orașul care moare”, în urmă cu sute de ani, orașul ocupa o suprafață mult mai mare și era conectat printr-un drum cu alte așezări. Cu toate acestea, dimensiunile sale sau fost reduse dramatic în urma alunecărilor de teren, seismelor, fisurilor și a eroziunii. Acum Civita a rămas spectaculos și solitar pe o culme răzleață.

În sezonul rece, când norii sunt la altitudine joasă, vechiul oraș arată asemenea unui castel plutitor. Într-o zi senină, stânca pe care este așezat, arată asemenea unei felii dintr-un tort cu mai multe straturi. Argila care provine de la o mare interioară care a existat în urmă cu aproximativ un milion de ani, susține straturi compacte de cenușă și magmă rezultate în urma unor erupții vulcanice.

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Știri din lume

ȘOC! Dana Budeanu, aproape GOALĂ! Fusta e prea scurtă, s-a văzut TOT!

Un loc ideal pentru studiile geologilor

Atât trecutul și prezentul, dar și viitorul bătrânului oraș de pe culme, reprezintă materialul ideal de studiu pentru orice geolog. Cu foarte mult timp în urmă, în 1114, aici s-a produs o alunecare de teren majoră, care se află încă în studiu chiar și în zilele noastre.

”Timp de trei milenii, eroziunea regresivă a redus practic Civita la un singur nucleu, din care a mai rămas piața și câteva străzi în jurul acesteia”, spune Luca Costantini, unul dintre geologii care face parte din proiectul de monitorizare și încetinire a procesului de eroziune.

”Acest loc este atât de fragil”

Zidurile vechiului oraș sunt susținute cu ajutorul unor bare metalice aflate în cavernele subterane, care au fost săpate într-o stâncă dintr-o rocă moale denumită tufo. Potrivit primarului comunei de care aparține Civita, acest loc este foarte fragil.

”Sloganul nostru este ”rezistenţă” întrucât Civita a fost fondată de etrusci, a dăinuit în timpul perioadei romane și a întregii perioade medievale pentru a ajunge așa cum este în prezent. Locul acesta este atât de fragil”, a spus Luca Profili, primarul comunei Bagnoregio, de care aparține ”orașul care moare”.

Tot ce a rămas până în zilele noastre din Civita datează în cea mai mare parte din perioada medievală și are aproximativ 152 de metri lungime și 90 de metri lățime, adică cam cât două terenuri de fotbal. Piața principală a vechiului oraș nu depășește mărimea unui teren de baschet.

Alunecările de teren au dus la prăbușirea cartierelor

Cu toate că înainte Civita era de trei ori mai mare, de-a lungul veacurilor, multe cartiere s-au prăbușit din cauza alunecărilor de teren. Acum, vizitatorii pot ajunge aici prin intermediul unei rampe abrupte și lungi, pe care pot trece doar pietoni și mașinuțe de golf. În zilele noastre nu sunt prea mulți cei care locuiesc aici. Numărul rezidenților permanenți variază între 10 și 14 în funcție de anotimp. Înainte de pandemie, mulți turiști care călătoreau între Roma și Florența vizitau acest loc.

Purtătorul de cuvânt al primarului din Bagnoregio, Roberto Pomi, a precizat că Italia a înaintat propunerea de includere în Patrimoniul Mondial în luna ianuarie și preconizează ca UNESCO să ia o decizie în iunie anul viitor.