Home » Life & Style » Patru curiozități despre Vama Veche: de ce poartă această denumire și cum s-a numit până în 1913

Patru curiozități despre Vama Veche: de ce poartă această denumire și cum s-a numit până în 1913

Alexandru Cazacu / 22.06.2021, 08:55
Patru curiozități despre Vama Veche: de ce poartă această denumire și cum s-a numit  până în 1913

Încă de prin luna aprilie, mulți tineri iubitori de mare, soare și distracție se gândesc la Vama Veche și își fac deja planuri pentru vacanțele pe care le vor petrece aici. Situată la 7 kilometri de de 2 mai și 12 km de Mangalia, această stațiune este vizitată anual de foarte multă lume. Cu toate acestea, Vama Veche a avut un nume puțin mai neobișnuit până în 1913. Iată câteva curiozități despre Vama Veche.

Curiozități despre Vama Veche: de ce poartă această denumire și cum s-a numit până în 1913

Ei bine, nu sunt mulți cei care știu că una dintre cele mai celebre destinații de vacanță de pe litoralul românesc s-a numit cândva ”Locul Plin de Șerpi”. Mai exact, este vorba despre Vama Veche, care s-a numit decenii de-a rândul Yilanlâk (Locul Plin de Șerpi sau Șerpăria). Se pare că satul a fost înființat în 1811 de coloniștii găgăuzi care au găsit în această zonă foarte mulți șerpi.

Cu toate acestea, începând din 1913, localitatea și-a schimbat denumirea în Vama Veche. Dar de ce a fost numită așa? Ei bine, odată cu anexarea Cadrilaterului (1913-1940), vama cu Bulgaria a fost mutată mai la sud, la Ecrina (Kranevo), iar satul de pescari Yilanlâk a fost redenumit Vama Veche. Deoarece era zonă de frontieră, în perioada comunistă, acest sat al comunei Limanu nu era frecventat de turiști.

Curiozități despre Vama Veche. De ce poartă această denumire și cum s-a numit înainte
Curiozități despre Vama Veche. De ce poartă această denumire și cum s-a numit înainte

Fenomenul ”Vama Veche” a luat naștere prin anii ’70. Atunci, în fiecare vară, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca trimitea aici cadre didactice universitare pentru recreere. Aceștia ajungeau aici în grupuri organizate, cu autocarele, și locuiau în casele localnicilor. Seara se reuneau pe plajă, unde se făceau focuri de tabără, se purtau discuții și se cântau la chitară melodii românești, franțuzești, englezești. Grupurile se schimbau o dată la zece zile până la sosirea toamnei, potrivit Wikipedia.

Tot în această stațiune au fost filmate și mai multe filme românești. Două dintre cele mai cunoscute dintre acestea fiind ”Mihai Viteazul” și ”Zodia Fecioarei”.

Vama Veche în continuă transformare

Ei bine, în zilele noastre Vama Veche se schimbă din ce în ce mai mult de la an la an (un lucru rău potrivit unora).  În ultima vreme s-a construit foarte mult, iar ”spiritul” s-a pierdut printre tonele de moloz si beton. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că ”spiritul” ține mai mult de cei care vizitează Vama Veche și mai puțin de noile construcții. Această stațiune a fost si a rămas una dintre cele mai nonconformiste destinații de vacanță de pe litoralul românesc, deși sunt unii care susțin că atmosfera s-a cam deteriorat.

Cu toate astea, aici este locul unde foarte mulți tineri își petrec vacanțele, alegând să se distreze în mijlocul naturii, într-o atmosferă specială de libertate. În ceea ce privește plaja din Vama Veche, aceasta este un lată, depășind în unele locuri chiar și 200 metri. Fiind o plajă intimă și sălbatică, noaptea este populată de foarte mulți tineri care se aduna în jurul focurilor de tabără. Însă, din cauza aglomerației și a nepăsării unora, uneori plaja din Vama Veche este plina de gunoaie.