Home » Life & Style » Timp liber » 11 lucruri mai puțin știute despre Arsenie Boca. Care este, de fapt, numele părintelui

11 lucruri mai puțin știute despre Arsenie Boca. Care este, de fapt, numele părintelui

Toader Mihai / 22.02.2021, 10:53
11 lucruri mai puțin știute despre Arsenie Boca. Care este, de fapt, numele părintelui

Arsenie Boca și-a dedicat întreaga viață lui Dumnezeu și religiei ortodoxe, sperând mereu în mântuirea oamenilor. A lasat drept moștenire credința sa de neclintit, bunătatea sa rămânând întipărită în sufletele multora. Iată câteva lucruri mai puțin știute despre Arsenie Boca.

Lucruri mai puțin știute despre Arsenie Boca

Despre viața lui Arsenie Boca se știe, deja, că nu a fost una ușoară. Până să ajungă un nume important în lumea ortodoxiei, părintele s-a confruntat cu multe probleme familiale, ducând o copilărie modestă, în sărăcie, lucru care l-a împiedicat să facă ceea ce și-a propus inițial. Iată câteva lucruri mai puțin știute despre Arsenie Boca.

1. Arsenie Boca s-a născut pe 29 septembrie 1910, în localitatea Vaţa de Sus, în judeţul Hunedoara. Părinții săi, Iosif și Creștina, s-au căsătorit în anul 1909, însă acest legământ nu a durat foarte mult. Chiar el a scris în autobiografia lui, redactată în anul 1945, că tatăl său ar fi murit în 1925. Deși a rămas orfan de tată în adolescență, Creștina nu a lipsit din viața lui Arsenie Boca, deși s-a recăsătorit în satul Hălmagiu.

2. Chiar dacă toată România îl știe ca fiind Arsenie Boca, numele său de botez este altul. La naștere, mama lui i-a dat un nume rar și în zilele noastre, dar mai ales la vremea respectivă. Mai exact, numele real al lui Arsenie Boca este Zian Vălean.

Lucruri mai puțin știute despre Arsenie Boca
Lucruri mai puțin știute despre Arsenie Boca

3. La vârsta de 42 de ani, părintele Arsenie Boca a rămas fără ambii părinți. Cu toate acestea, viața sa nu a fost una foarte ușoară, având multe de îndurat. A crescut în sărăcie, iar lipsa banilor l-a împiedicat să intre la „Aviație”, la Cotroceni. El era priceput și atras de matematică și fizică, dar și de muzică, pictură și teologie. După ce a ratat șansa de a urma cursurile de aviație, viața sa a luat o cu totul altă întorsătură. Astfel, s-a orientat către Academie Teologică din Sibiu, susținută, pe atunci, de Mitropolia Ardealului, care oferea burse studenților nevoiași.

A fost infirmierul „Teologiei” vreme de doi ani

4. La academie, el avea o cameră separată, în ultimii doi ani de cursuri fiind infirmierul „Teologiei”. În anul 1993, a absolvit „Teologia” și a urmat, ulterior, cursurile Institutului de Belle Arte din Bucureşti, la sfatul mitropolitului Nicolae Bălan, care aflase despre talentul său artistic. Totuși, acest lucru nu l-a îndepărtat de religie. Sub îndrumarea profesorului Costin Petrescu, care executa fresca Ateneului Român, Arsenie Boca a pictat scena intrării lui Mihai Viteazu în Alba Iulia.

5. După ce a terminat cursuri Institutului, în 1938, la un an distanță, a fost trimis de către Mitropolitul Nicolae Bălan în Sfântul Munte Athos, pentru a deprinde călugăria, a studia pictura și cărțile din acele locuri sfinte. Acesta s-a întors în România abia în vara anului 1939. După patru luni petrecute în Muntele Athos, a intrat în monahism la mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, în judeţul Braşov. Aici a fost preot şi stareţ până în noiembrie 1948.

6. Iubitor de singurătate, în vremea petrecută la Sâmbăta de Sus, părintele începe săparea unei chilii în piatră, pe Valea Sâmbetei, la o altitudine de 1700 de m. Acest lucru atrage atenția Serviciului Secret al Jandarmeriei, cae trece la urmărirea informativă a lui Arsenie Boca. Era bănuit că ar ascunde legionari, ostili regimului politic condus, la acea vreme, de Mareșalul Ion Antonescu. De aceeași bănuială nefondată a fost acuzat și în regimul comunist nou instalat, fiind urmărit toată viața. A fost anchetat și arestat în nenumărate rânduri, deși nu a fost implicat deloc în politică.

Chilia părintelui Arsenie Boca
Chilia părintelui Arsenie Boca

I-a fost interzisă slujirea în altar și a fost încarcerat de mai multe ori

7. În anul 1948, a fost arestat pentru a doua oară, la Timișoara, eliberat, și arestat din nou în anul 1955. Apoi, a fost încarcerat la Jilava și Oradea, de unde a fost eliberat abia în primăvara anului 1956. În anul 1959, a fost scos abuziv din monahism și i s-a interzis să mai slujească la altar.

8. Mitropolitul Nicolae Bălan al Transilvaniei l-a transferat de la Mănăstirea Prislop din Ţara Haţegului, dorind să îl „protejeze și izoleze” de circulația oamenilor. Însă, anul 1948, a fost arestat pentru a doua oară, la Timișoara, eliberat, și arestat din nou în anul 1955. Apoi, a fost încarcerat la Jilava și Oradea, de unde a fost eliberat abia în primăvara anului 1956. În anul 1959, a fost scos abuziv din lumea mănăstirească și i s-a interzis să mai slujească la altar, de puterea comunistă. Odată cu aceasta, Mănăstirea Prislop s-a închis, devenind, la scurt timp, azil de bătrâni.

9. De aici, Arsenie Boca a plecat la București, însă fiind sub o continuă urmărire. Vreme de câțiva ani a purtat haine civile, ducând o viață obișnuită, mergând în excursii, vizionând filme la cinematograf, dar fiind mereu cenzurat. A lucrat și la Atelierele Patriarhiei Române din Bucureşti, sub ocrotirea Patriarhului Iustinian al României.

Arsenie Boca, în vremea în care era civil, la București
Arsenie Boca, în vremea în care era civil, la București

10. După pensionare, în 1967, a pictat timp de 15 ani la Biserica Ortodoxă „Sfântul Nicolae” din Drăgănescu, judeţul Giurgiu. Ulterior, se retrage la Sinaia, unde își face o mică chilie și un atelier de pictură. În 1976, se redeschide Mănăstirea Prislop, aici urmând a fi înmormântat, după decesul său din 28 noiembrie 1989, de la Sinaia.

11. Timp de mai mulți ani, Boca a ținut un jurnal secret, care a fost descoperit în 2006 și tipărit. Între 1946 și 1950, timp în care a fost călugar la Mănăstirile Prislop și Brancoveanu, el și-a scris într-un caiet toate gândurile. A dorit să lase ceva și după moartea lui, așa că a lăsat drept moștenire un jurnal în care erau trecute învățături, texte religioase și leacuri.