Opt curiozități despre Ștefan cel Mare

Cu siguranță, toți românii au auzit despre faptele mărețe a domnitorului care a condus Moldova vreme de 47 de ani, din 1457 până în anul 1504. Cu toate acestea, o serie de lucruri mai puțin știute sau chiar necunoscute despre voievod nu au ajuns în manualele de istorie. Noi vă vom prezenta mai departe câteva curiozități despre Ștefan cel Mare și Sfânt.

Curiozități despre Ștefan cel Mare

De-a lungul vremii s-a scris multe lucruri despre Ștefan cel Mare, unul dintre cele mai importante personaje din istoria României, însă există și mai multe aspecte din viața acestuia mai puțin știute. Istoricul Nicolae Iorga spunea despre marele voievod: “Cinstit și harnic, răbdător fără să uite și viteaz fără cruzime, strașnic în mânie și senin în iertare, răspicat și cu măsură în grai, gospodar și iubitor al lucrurilor frumoase, fără nici o trufie în faptele sale, care, se pare că vin pintr-însul de aiurea și de mai sus”.

Potrivit istoricilor, Ștefan cel Mare a urcat în scaunul domnesc de la Suceava la data 12 aprilie 1457 cu ajutorul vărului său, domnul Țării Românești, Vlad Țepeș. După cum spuneam, voievodul Moldovei a domnit nu mai puțin de 47 de ani, două luni și trei săptămâni, până în 1504. Despre faptele mărețe ale domnitorului știe toată lumea, dar haideți să vedem câteva curiozități despre Ștefan cel Mare.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Lucruri mai puțin cunoscute despre Ștefan cel Mare și Sfânt

• În doar un an de zile, între 1466-1467 a fost zidită din temelie cetatea de la Roman (Cetatea Nouă). Aceasta a devenit loc tradițional de trecere în revistă a oștirii. La această adunare numită “beleagul” (din germană – Belagerund – tabără) era verificat echipamentul oștenilor, iar cei care erau găsiți neconformi erau aspru pedepsiți. Erau dați în beleag (de unde vine și expresia păstrată până în zilele noastre, “în vileag”).
• De asemenea, nu sunt mulți cei care știu că Ștefan cel Mare nu semna niciun document. Domnitorul Moldovei dădea indicațiile care erau notate cu mare grijă de către dregătorii săi.
• În 1501, Ștefan cel Mare a redobândit de la poloni regiunea Pocuția. Important este faptul că, domnitorul era destul de înaintat în vârstă și bolnav de picioare, însă a condus oștirea dintr-o caretă.

• Spre 1470, din ordinul lui Ștefan cel Mare, s-a renovat cea mai veche cetate tătărească din piatră de la Orheiul Vechi. Pe acolo trecea un drum comercial protejat pe care mergeau negustorii de peste mare, de la Trapezon (Trapezunt), către Iași, unde se afla ulița cu numele menționat.
• De asemenea, unii susțin că cele mai favorabile luni din viața voievodului au fost decembrie și ianuarie. Pe de altă parte, cele mai nefaste au fost lunile iunie și iulie.
• Ștefan cel Mare a fost înmormântat la Putna, cu cărămidă sub cap, motiv pentru care s-a speculat că înainte de moarte voievodul s-ar fi călugărit.
• Domnul Moldovei a fost considerat un conducător laic și ultimul împărat al creștinilor ortodocși, asemănător lui Constantin cel Mare. Se pare că Ștefan cel Mare era de părere că înfrângerile erau din cauza păcatelor, iar victoriile le atribuia lui Dumnezeu.
• Din punct de vedere viața personală a lui Ștefan cel Mare, este important să menționăm că a avut patru soții și două ibovnice. Acestea din urmă au fost Călțuna din Brăila, o femeie măritată, de moravuri ușoare și Maria din Hârlău, o pescăriță. Cu ambele a avut câte un fiu: Mircea, respectiv Petru Rareș.