Ce făcea Klaus Iohannis la Revoluția din 1989 și ce spunea el despre Nicolae Ceaușescu

Nicolae Ceaușescu a fost, fără doar și poate, omul care a marcat pentru totdeauna istoria țării noastre. De mai bine de 30 de ani, în luna decembrie, rememorăm evenimentele care au avut loc la Revoluția din anul 1989. Iată ce făcea actualul președinte al României, Klaus Iohannis, la Revoluția din 1989 și ce spunea despre Nicolae Ceaușescu.

Klaus Iohannis era un anticomunist convins

Totul stă scris în cartea „Pas cu pas” pe care el a lansat-o în urmă cu șase ani, în 2014. Klaus Iohannis povestește ce făcea pe vremea lui Ceaușescu și, în special, la Revoluția din decembrie 1989. Îi ura din toate puterile pe comuniști și spune despre Ceaușescu că „a fost unul dintre cei mai toxici români” care au existat. Ura să stea la cozi, deși nu avea încotro, și îi condamnă pe cei care îl regretă pe dictator. Consideră că nu pot fi uitate momentele extrem de grele în care se trezeau la ora 4 dimineața pentru a sta la rând pentru două sticle de lapte sau atunci când nu aveau ce pune pe masă.

„Nu am fost un disident anticomunist. Doar i-am urât, nu i-am putut suferi. Atât. Am stat și la cozi, n-aveam încotro, eram obligat s-o fac, la fel ca toată lumea în acele zile. Mi se pare trist că astăzi unii români îl regretă pe dictatorul Nicolae Ceaușescu. Eu am fost un anticomunist în privat. Am fost împotriva comunismului ca individ, la nivel personal, la fel ca toată familia mea. Atunci nu aveai căi de a exprima aceste lucruri. Sunt un anticomunist convins și cred că Ceaușescu a fost unul dintre cei mai toxici români”, a scris Klaus Iohannis.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Mai mult, spune că s-au uitat prea repede toate crimele care au fost înfăptuite, s-a uitat faptul că nu exista libertatea de exprimare, discriminarea confesională, faptul că nu se putea călători liber și multe alte lucruri care s-au întâmplat sub regimul comunist.

Ce făcea Klaus Iohannis la Revoluția din 1989

La Revoluția, Klaus Iohannis avea 30 de ani. După ce a absolvit, în anul 1983, Facultatea de Fizică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, el s-a angajat ca profesor de fizică la școala din Agnita, apoi la mai multe școli din Sibiu. Revoluția l-a prins în funcția de profesor de fizică la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu, orașul său natal. La fel ca mulți alți oameni, și el a ieșit atunci în stradă. Povestește în cartea sa ce atmosferă apăsătoare și câtă violență exista pe străzile Sibiului.

„În 1989, am ieșit și eu în stradă, împreună cu toți ceilalți oameni care au urmat imediat semnalul dat la Timișoara. Sibiul a fost unul dintre orașele care au adus sacrificii foarte mari la Revoluție. A fost foarte multă violență pe străzi, foarte multă spaimă și foarte multă speranță. Am sperat să răsturnăm regimul, până când au început să șuiere gloanțele, și atunci a fost mai straniu. Au existat momente când ne-a fost teamă tuturor”, stă scris în prima sa carte, „Pas cu pas”.

Deși oamenii mai în vârstă nu credeau că există șanse să se schimbe ceva, tinerii erau foarte încrezători că regimul va cădea la un moment dat. „Atmosfera generală mi s-a părut aspectul cel mai descurajant: oameni care nu prea mai aveau speranțe. Noi, tinerii, credeam că există șanse să se schimbe lucrurile cândva, însă oamenii mai în vârstă nu credeau că se mai poate lega ceva. Lipsa aceasta de speranță mi se părea dezolantă.”, a mai scris acesta.

După căderea comunismului a intrat în politică, dar a fost foarte dezamăgit

După căderea regimului comunist, Klaus Iohannis a decis să intre în politică. În anul 1990, el s-a înscris în Forumul Democrat al Germanilor din România, al cărui președinte a devenit după 12 ani. Au urmat multe promisiuni de libertate și normal, însă primele alegeri i-au adus multe dezamăgiri. „După primele alegeri libere am fost dezamăgit de capacitatea celor aleși de a transforma lucrurile așa cum ni le imaginam noi atunci. Și faptul că imediat, atunci la început, s-a instaurat un regim neocomunist a reprezentat pentru mine o dezamăgire uriașă”, mai scrie șeful statului în cartea sa.

Libertatea pe care anul 1990 a adus-o, a determinat muți români să plece din țară în acele vremuri. Înclusiv familia acestuia a decis să părăsească definitiv România. Cu toate acestea, atunci când i s-a propus de două ori să plece, el nu a putut face asta.