16:10
Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al Parchetului European (EPPO), avertizează că România a devenit un teren favorabil pentru rețelele de crimă organizată transnațională. Într-un interviu acordat publicației Libertatea, aceasta a explicat că atât mafia italiană, cât și cea chineză sunt active în România, implicându-se în fraude cu TVA, fonduri europene și chiar în gestionarea ilegală a resurselor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„În România, pe ce înseamnă frauda cu TVA, am văzut o implicare a mafiei italiene, care şi-a mutat o parte din activităţi acolo, am văzut aceste pieţe online care sunt organizate în România. Deci aş putea să spun că România nu este protejată”, a declarat Laura Codruţa Kovesi, care a precizat şi că, legat de folosirea inteligenţei artificiale, România nu este exclusă.
Citeşte şi: Ilie Bolojan: „Primele companii de stat vor fi listate la bursă în acest an”
Potrivit șefei EPPO, România este atractivă nu doar pentru grupările din Italia, ci și pentru mafia chineză, în contextul unei tendințe tot mai evidente de globalizare a criminalității organizate. Aceste rețele nu mai au o identitate națională clară, ci sunt formate din membri din mai multe state, atât din interiorul Uniunii Europene, cât și din afara ei.
„România nu este un teritoriu fertil doar pentru mafia italiană, este şi pentru mafia chineză. Ce vedem ca şi fenomen îngrijorător sunt grupările din state terţe care practic invadează Europa. Pentru că acum, sigur, toată lumea ştie de mafia italiană. Dar când ne uităm, în general, la toate fraudele cu TVA, aş putea să spun că grupurile organizate şi mafiile nu mai sunt naţionale, ele sunt complexe, ai toate naţionalităţile acolo, şi din spaţiul Uniunii Europene, dar şi din afara lui”, a mai declarat Laura Codruţa Kovesi.
Citeşte şi: Legea Austerităţii a fost publicată în Monitorul Oficial. Ce scumpiri se anunţă de la 1 august 2025
Un alt aspect îngrijorător remarcat de este folosirea tot mai frecventă a criptomonedelor în tranzacții suspecte.
„Vedem foarte mult, spre exemplu, tranzacţionarea criptomonedelor. Asta o vedem şi în România, pentru că investirea în criptomonede pare o resursă prin care se încearcă şi spălarea de bani, dar şi cumva păstrarea produsului infracţional. Vedem acest lucru ca un trend şi în România. Cooperarea cu Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor în România este bună. Până acum n-am avut probleme. Au fost situaţii în care au raportat anumite tranzacţii suspecte către noi. Problema este frauda cu TVA, cum poate fi ea detectată mai bine şi dacă este detectată, de ce nu este raportată”, afirmă şefa Parchetului European, adăugând că EPPO are o colaborare bună cu Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
În ceea ce privește implicarea în fraude cu fonduri europene, inclusiv cele din PNRR, Laura Codruţa Kovesi a precizat că mafia italiană se numără printre actorii principali. Un fenomen periculos este mobilitatea acestor grupări. Dacă într-un stat, cum ar fi România, combaterea fraudei cu TVA devine o prioritate și riscul de detectare crește, organizațiile își mută rapid operațiunile în alte state, cum ar fi Bulgaria, continuând să genereze prejudicii la nivel european.
„Şi atunci, ei îşi stabilesc sediul principal în diverse state membre, unde încearcă să rămână nedetectaţi, şi de acolo să pună în aplicare întregul mecanism infracţional, în aşa fel încât ei să creeze daune în alte state membre. Dacă, de exemplu, mâine, în România, combaterea fraudei cu TVA va fi considerată o prioritate şi toată lumea va începe să investigheze şi ei simt că există un pericol să fie detectaţi, se vor muta probabil în Bulgaria şi vor comite daune în celelalte state membre”.
Aceste rețele criminale au acces la sume uriașe, de ordinul miliardelor de euro anual, și exploatează la maximum lacunele legislative și lipsa de coordonare eficientă între state: „Aceste grupări organizate au acces la miliarde de euro pe an, iau putere financiară foarte mare, au posibilitatea de a-şi angaja tot felul de experţi, contabili, avocaţi care să le explice ce vulnerabilităţi sunt în fiecare stat membru, unde este mai bine să îşi stabilească şi cartierul general în aşa fel încât riscul de a fi detectat să fie cât mai mic. Ei exploatează toate vulnerabilităţile ce există în legislaţie”.
Parchetul European coordonează în prezent o amplă anchetă transfrontalieră privind o rețea de evaziune fiscală care operează în 14 țări membre ale UE, prejudiciul estimat fiind de aproximativ 700 de milioane de euro.
