CCR nu a reușit nici luni 29 decembrie 2025 să se pronunțe asupra reformei pensiilor magistraților. Ședința a fost din nou amânată, din cauza lipsei cvorumului, după ce patru judecători constituționali nu s-au prezentat la dezbateri. Noul termen stabilit este 16 ianuarie.
Președintele CCR, Elena-Simina Tănăsescu, a explicat că, în lipsa cvorumului, Curtea nu a putut lua nicio decizie.
”Astăzi (luni – n.r.) nu a putut fi constituit cvorumul”, a declarat Elena-Simina Tănăsescu, care a precizat că următoarea ședință cu acest obiect va avea loc la 16 ianuarie, ora 10:00.
Din totalul de nouă judecători, doar cinci au fost prezenți, în condițiile în care este necesară participarea a cel puțin șase pentru desfășurarea deliberărilor. Potrivit unor surse, blocajul ar fi legat de lipsa unui studiu de impact al proiectului de lege privind reforma pensiilor, document care nu ar fi fost realizat de guvern.
Citeşte şi: Tudorel Toader, verdict clar! Legea pensiilor magistraţilor poate trece de CCR dacă primeşte avizul CSM
Totuși, președintele CCR a subliniat că existența unui studiu de impact nu reprezintă un criteriu pentru analiza constituționalității unei legi. La rândul său, fostul președinte al Curții, Augustin Zegrean, a declarat la Digi24 că, dacă un astfel de studiu este necesar, el ar trebui elaborat de inițiatorul proiectului, respectiv Guvernul.
Cei patru judecători absenți ar fi fost prezenți la sediul CCR, însă au refuzat să participe la ședință. Aceștia sunt aceiași magistrați care au părăsit sala de deliberări duminică, provocând o amânare similară.
Inițial, Curtea decisese, pe 10 decembrie, amânarea pronunțării pentru 28 decembrie. Ulterior, pe 28 decembrie, dezbaterile au fost din nou amânate pentru 30 decembrie, după ce judecătorii Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Mihai Busuioc și Bogdan Licu au părăsit sala, lăsând Curtea fără cvorum.
Reforma pensiilor magistraților este un jalon esențial în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Nerespectarea acestuia ar putea costa România 231 de milioane de euro.
Noul proiect de lege, pentru care guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea la 2 decembrie, a fost contestat la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție, care susține că sunt afectate principiile independenței justiției.
Potrivit proiectului, pensia magistraților ar urma să fie plafonată la maximum 70% din ultimul venit net, față de actualul sistem care permite până la 80% din 80% din salariul brut. Conform estimărilor, pensia medie ar scădea de la aproximativ 5.000 de euro la circa 3.500 de euro lunar. De asemenea, vârsta de pensionare ar urma să crească gradual până la 65 de ani, în anul 2042, iar vechimea minimă necesară ar fi majorată de la 25 la 35 de ani.
Un prim proiect de reformă a fost inclus în al doilea pachet de măsuri pentru care Executivul și-a asumat răspunderea. Acesta a fost însă respins de CCR, pe 20 octombrie, pe motiv că nu a fost respectat termenul legal privind avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.