Ce să faci în caz de înțepătură de căpușă. Greșeala care trebuie evitată. În ce constă primul ajutor, de fapt

Căpușele sau ixodidele sunt un ordin de acarieni ectoparaziți ai reptilelor, păsărilor și mamiferelor, cu mod de hrănire obligatoriu hematofag și intermitent și cu o importanță deosebită din punct de vedere medical și veterinar. Înțepătura căpușelor poate determina leziuni grave ale tegumentului, unele specii pot provoca paralizii, iar alte specii servesc ca vectori pentru diverse microorganisme transmițând tifosul, boala Lyme, febra recurentă etc. Ce să faci în caz de înțepătură de căpușă?

Detalii despre căpuşe

În România au fost identificate 27 specii de căpușe, Ixodes ricinus fiind cea mai frecventă specie. Căpușele au un corp acarian tipic, turtit dorso-ventral, dar care a fost adaptat la viața ectoparazitară. Spre deosebire de insecte, căpușele nu au cap, antene, torace sau abdomen.

Printre dușmanii naturali ai căpușelor se numără:

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

• iernile extrem de reci (cu temperaturi sub −20 °C);
• unele specii de fungi (cum ar fi Metarhizium anisopliae);
• anumite nematode (viermi cilindrici), care pot afecta fatal căpușele;
• păsări care se hrănesc cu insecte. Bibilica poate consuma cantități uriașe de căpușe, doar două păsări putând curăța un teren de aproximativ 8000 m² în decursul unui an;
• anumite viespi parazite mici, ca de exemplu viespile din suprafamilia Ichneumonoidea. Aceste viespi își depun ouăle în corpul căpușelor, iar larvele își consumă gazda dinspre interior, omorând-o.

Care sunt zonele vizate de căpușe?

Ajunse pe corpul gazdă, căpușele preferă să migreze spre zona axilară, inghinală sau la nivelul scalpului. Prin mușcătură, acestea își introduc capul sub piele și încep să se hrănească. Mărimea lor crește pe măsură ce se hrănesc cu mai mult sânge. Nu zboară și nu sar.

Infecțiile la om apar în perioada când căpușele sunt cel mai active (aprilie-noiembrie), direct prin mușcătură sau indirect prin consumul de produse lactate nepasteurizate de la capre, oi, vaci. Nu se transmite de la om la om.

Simptome mușcătură de căpușă

Înțepătura sau mușcătura de căpușă sunt ușor de recunoscut, pentru că în cele mai multe dintre cazuri sunt vizibile.

Cui cerem ajutor în caz că suntem mușcați de căpușă

Îndepărtarea căpușei este o intervenție nu foarte facilă, pentru că este esențial să fie smuls și capul. În cabinetele medicale există instrumente speciale pentru această intervenție. Pentru a preveni apariția simptomelor ulterioare, medicul poate prescrie administrarea unui antibiotic.

Când nu există posibilitatea de a ajunge în timp foarte scurt la un medic, căpușa se îndepărtează imediat cu penseta prin tracțiune ușoară și continuă. Pensa se va aplica cât mai aproape de piele pentru a nu lăsa bucăți din gura ăapuşei în piele. Nu se va zdrobi corpul căpuşei. După scoaterea ei, zona se va spăla cu apă și săpun și se dezinfectează cu un dezinfectant incolor. Zona va fi observată 30-40 zile, iar dacă apare o pustulă sau alt semn la locul muşcăturii, se va consulta imediat medicul. De reținut! Nu se utilizează căldura sau alte substanțe (gaz, acetonă, petrol, amoniac, sursă de căldură) pentru a îndepărta căpușa, iritarea acesteia putând crește riscul de infecție.

Boli transmise de căpușă

Căpușele, prin mușcătura lor, sunt factori de risc în transmiterea unor boli ca:

• Babesioza – (simptome asemănătoare răcelii): febra, dureri musculare, senzație de oboseală. Se va trata cu antibiotic. Nu există vaccin împotriva bolii!
• Boală Lyme – simptome: febra, durerile de cap, erupție la nivelul pielii (se răspândește în decurs de câteva zile). Se tratează cu antibiotic. Nu există vaccin împotriva bolii!
• Encefalită de căpușă (TBE) – simptome: febra, durerile de cap, amețelile, dureri ale articulațiilor, dar și simptome neurologice. Este cea mai importantă arboviroza în Europa afectând Suedia, Polonia, Centrul Europei (Cehia, Slovacia, Austria, Elveția, Slovenia, Bavaria, Ungaria) și țările fostei Uniuni Sovietice.
• Febra hemoragică de Crimeea – Congo – simptome: febra mare, amețeală, sensibilitate la intensitatea luminii, dureri abdominale, stări de greață.

Cum prevenim mușcătura de căpușă?

• Alegem haine de culori deschise, pentru a putea observa căpușele. Îmbrăcămintea va acoperi mâinile și picioarele. Pantalonii trebuie introduși în ciorapi.
• Utilizarea substanțelor repelente pentru piele expusă (ex. DEET 30%) și haine (ex. permethrina). Gravidele și copiii sub 12 ani vor consulta medicul înainte de utilizare.
• Persoanele care au călătorit în zone endemice și care prezintă simptome în urma unei mușcături (înțepături) de căpușă, trebuie să consulte medicul de familie sau oricare alt medic.