Covrigii și alte produse de patiserie sunt preferatele românilor, însă specialiștii avertizează că acestea pot duce la obezitate, diabet și afecțiuni cardiovasculare.
Pentru mulți români, covrigii și pateurile au devenit o parte din rutina zilnică, fiind accesibile, ieftine și ușor de găsit. Cu toate acestea, specialiștii trag un semnal de alarmă: ingredientele din aceste produse sunt de proastă calitate și conțin substanțe care pot afecta grav sănătatea.
Studiile recente arată că 40% dintre români consumă zilnic produse de patiserie, invocând lipsa timpului pentru gătit și costurile mai reduse comparativ cu mesele sănătoase.
„Produsele de patiserie, conțin făină, ouă sau ingrediente clasice. Dar, pe lângă acestea, în scopul de a obține un gust mai atrăgător pentru clienți și în scopul de a rezerva sau afâna produsul care conține făină, se mai adaugă și diverși aditivi. Ceea ce este foarte îngrijorător este cantitatea mare de zahăr”, a spus nutriționista Simona Carniciu pentru Antena 3.
Un simplu covrig conține în medie 300 de calorii și 50 de grame de carbohidrați, însă aproape deloc nutrienți esențiali. Potrivit specialiștilor, produsele de patiserie sunt preparate din aproximativ 12 ingrediente, dintre care cel puțin 8 sunt dăunătoare. Acestea includ făină rafinată – lipsită de nutrienți, favorizează creșterea glicemiei, cantități mari de zahăr – contribuie la obezitate și diabet, aditivi și conservanți – folosiți pentru textură și gust, dar cu efecte negative asupra sănătății, grăsimi trans – cresc colesterolul rău și riscul de boli cardiace
„Acestea pot crește riscul de boli cardiace, vorbim de a crește riscul de accident vascular cerebral și infarct miocardic și a crește riscul de diabet și cancer și boli neurodegenerative, Alzheimer si demență”, a mai precizat Simona Carniciu.
Citeşte şi: Care cafea este cea mai nocivă pentru sănătatea inimii. Avertismentele cardiologilor
Deși mulți români sunt conștienți de riscuri, consumul de patiserie rămâne ridicat. Specialiștii recomandă schimbarea obiceiurilor alimentare, nu doar pentru sănătate, ci și pentru buget. „Un plan alimentar bine definit ne-ar duce la un cost similar și e mult mai sănătos”, a mai explicat Simona Carniciu.