Plante toxice din România. Unde se află și de ce e bine să le eviți

Plantele sunt o completare frumoasă a casei tale, indiferent dacă sunt amplasate în interior sau în exterior. Deși îți place mult să îți înfrumusețezi spațiul cu verdeață, există unele plante care sunt prea periculoase pentru a le păstra în preajma ta. Iată de ce plante toxice din România ar trebui să te ferești.

Plante toxice din România

Deși natura este foarte darnică cu noi și ne oferă tot ce ne trebuie pentru a supraviețui, există și multe pericole. Printre acestea se numără și câteva plante care nu sunt deloc benefice pentru sănătatea noastră, astfel că nu trebuie să fie nici măcar atinse. Este bine să le cunoști, pentru a ști pe viitor cu ce plante să nu intri în contact direct. Playtech.ro a alcătuit un top pentru tine.

10. Oțetarul roșu (Rhus typhina)

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Specie din familia Anacardiaceae, originară din estul Americii de Nord, care se adaptează ușor la mediu și crește repede. Vara este verde strălucitor, iar toamna roșu-portocaliu. Fiind o specie decorativă, ea este folosită în amenajări peisagistice, pentru fixarea solurilor și acoperirea zonelor sărace în nutrienți. Ea conține un polen foarte iritant, motiv pentru care nu ar trebui să fie atinsă.

9. Plante toxice din România. Spânzul oriental (Helleborus)

Este originară din Europa și estul Asiei, și are peste 20 de specii. La noi în țară se întâlnește doar spânzul comun (Helleborus purpurascens) sau cel verde (Helleborus odorus), care cresc prin păduri și înfloresc primăvara devreme.

Rizomul plantei este folosit la producerea unor medicamente pentru inimă, iar în scop ornamental, spânzul este folosit în parcuri, grădini sau locuințe. Însă, planta este toxică în întregime, fie ea proaspătă sau uscată. Poate fi folosită doar ca produs farmaceutic, în dozele recomandate. Cauzează adesea vomă, iritații ale mucoaselor, hemoragii, ritm cardiac încetinit.

8. Leandrul roz (Oleander)

Originară din zona mediteraneeană, planta s-a aclimatizat bine în România. Este des întâlnită ca plantă de apartament, care ajunge să crească și până la 2,5 metri înălțime. Însă, 100 de grame din frunzele leandrului roz pot ucide un animal mare (precum o vacă, un bou sau un cal).

Câteva grame de frunze mestecate de către un om pot duce la moarte prin oprirea inimii. Cu toate acestea, planta se folosește la producerea unor medicamente pentru amelioararea bolilor cardiace.

7. Măselariţa (Hyoscyamus niger)

Având efecte halucinogene, aceasta era folosită de vrăjitoare în diverse licori care dădeau halucinații. Planta poate ajunge până la jumătate de metru înălțime, are flori galben-verzui și înflorește în perioada iunie-august. Este o plantă toxică din cauza atropinelor hioscină şi hioscinamină. În cantități mici, planta are proprietăţi anestezice, antispasmodice, sedative şi antinevralgice.

6. Plante toxice din România. Omagul (Aconitum napellus)

Aceasta mai este cunoscută și ca „mărul-lupului”, „remf”, „foaie”, „omag albastru” sau „mierea ursului”. Se recunoaște foarte ușor după florile violet, cu precădere în zonele muntoase sau stâncoase, sau florile galbene, specifice zonelor de deal. Este una din cele mai toxice plante din România.

Semințele și rădăcina dețin cea mai mare parte din otravă, aconitina. Această toxină poate provoca tulburări gastro-intestinale grave, încetini ritmul cardiac şi conduce la moarte. 50 de grame de rădăcină sunt suficiente pentru a ucide un om. Din frunzele plantei se pot face remedii naturiste pentru afecţiuni respiratorii, reumatism, dureri musculare.

5. Dedițel (Pulsatilla pratensis)

Devine extrem de periculoasă în momentul în care a fost culeasă. Neprocesată, nu trebuie să se folosească niciodată pe post de medicament. Toxicitatea este dată de ranunculinei, o substanță extrem de otrăvitoare. În momentul în care planta este tăiată sau zdrobită, ranunculina este transformată în protoanemonină.

Această substanță arată ca un ulei esențial, de culoare galben, extrem de iritant, care cauzează iritații grave pe piele, iar ingerată cauzează leziuni grave ale ficatului și paralizia întregului sistemul nervos central.

4. Plante toxice din România. Cucuta (Conium maculatum)

Conține „conhydrine” și „N-methylconine”, dar și mai periculoasă este coniina, un alcaloid ce are o structură chimică similară cu a nicotinei. Toxicitatea sa poate perturba sistemul nervos central.

O singură doză mică poate cauza insuficiență respiratorie și, induce, totodată, o stare asemănătoare cu beția. Efectele toxice pot fi resimțite între 48 și 72 de ore după ingerare, iar unica șansă se salvare este ventilația mecanică.

3. Joianul (Oenanthe crocata)

Denumit și Umbelifere, acesta face parte din familia Apiaceae, una dintre cele mai periculoase din lume, cu cele mai multe plante toxice. Planta conține o neurotoxină extrem de periculoasă, oenanthotoxin, care, după ingerare, poate cauza convulsii și apoi moartea subită. Rădăcina plantei conține cea mai mare parte din toxine, acestea putând intra și prin pielea omului..

2. Salcâmul galben (Laburnum anagyroides)

Semințele acestui copac sunt otrăvitoare și pot duce la deces. Pericolul din ele este dat de citistină, un alcaloid chinolizidinic cunoscut și ca soforină sau ulexină. Toată suprafața salcâmului galben este acoperită de citistină, deci trebuie să ai mare grijă când îl atingi.

1. Plante toxice din România. Lăcrămioara (Convallaria majalis)

Extrem de frumos mirositoare, iubită de toată lumea, lăcrămioara poate provoca probleme mari în corpul nostru. Cauzează afecțiuni gastrointestinale severe precum diaree, greață, dureri de cap sau iritații ale pielii.

Planta își folosește toxicitatea pentru a se apăra de animalelor care se hrănesc cu semințele ei. Tulpina, frunzele, florile și fructele lăcrămioarei sunt extrem de otrăvitoare. S-au descoperit 40 de tipuri de glicozide, care sunt compuși organici. În cantități mari, aceștia pot afecta grav sistemul nervos, gastrointestinal, precum șiic cardiovascular.