Ce este Agheasma Mare, de ce este specială și cum este bine să o folosim

Ce este Agheasma Mare, de ce este specială și cum este bine să o folosim. Aghiasma reprezintă apa sfinţită pe care o luăm de la biserică atunci când se sărbătoreşte Boboteaza sau epifania, în data de 6 ianuarie. Dar câţi dintre voi v-aţi întrebat de ce este aşa specială, de unde provine termenul şi cu ce te ajută dacă o bei?

Ce este Agheasma Mare

Cuvântul „agheasmă” provine din limba greacă şi înseamnă „apă sfinţită”. Ca element fundamental al Creaţiei, apa se foloseşte la spălarea şi curăţirea fizică, dar este asociată şi lucrării de curăţire spirituală, de îndepărtare a urmelor păcatului, informeaza TRINITAS TV, conform site-ului crestinortodox.ro. În data de 6 ianuarie, Biserica ortodoxă şi catolică sărbătoresc Boboteaza sau epifania (cum i se mai spune în popor).

Biserica precizează faptul că există două tipuri: Agheasma mare şi Agheasma mică. De semenea, slujba este mare şi mică şi datorită mărimii slujbei, dar si efectele sunt diferite”, a spus Pr. Prof. Dr. Nicolae Necula, Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Ziua de Bobotează încheie ciclul sărbătorilor de iarnă, iar creştinii occidentali sărbătoresc vizita magilor la naşterea lui Iisus, pe când ortodocşii celebrează botezul lui Iisus, Fiul lui Dumnezeu, în râul lui Iordan. Potrivit tradiţiei, credincioşii pornesc de la primele ore ale dimineţii, pe nemâncate, pentru a se împărtăşii şi a lua Agheasma Mare.

Astfel, fiecare familie păstrează într-un colţ al casei un recipient în care ţine apa sfinţită şi o consumă în fiecare dimineaţă, înainte de a mânca. Agheasma se bea timp de opt zile consecutive între 6 şi 14 ianuarie, deoarece credincioşii consideră că, în acest fel, se curăţă de păcate, aşa cum se întâmplă în biserică, la taina botezului.

Care sunt cele mai cunoscute tradiţii şi obiceiuri de Bobotează

Sărbătoarea de Bobotează există atât la ortodocşi, cât şi la catolici. Încă din secolul al II-lea d. Hr.  Sfântul Clement Alexandrinul a menţionat de Botezul Domnului, iar în secolul al III-lea sărbătoarea a fost adusă în discuţie de Sfântul Grigorie Taumaturgul. Boboteaza a fost adoptată de Biserica Apuseană în secolul al IV-lea şi a fost numită „Sărbătoarea celor trei magi”. În perioada aceea, cele două sărbători, Boboteaza şi Crăciunul, au fost despărţite.

Boboteaza presupune sărbătorirea Botezului Mântuitorului Iisus Hristos în apele Iordanului, de câtre Sfântul Ioan Botezătorul. Acest moment este consemnat de către cei patru evanghelişti: Luca, Matei, Ioan şi Marcu. În data de 5 ianuarie, în Ajunul Bobotezei, creştinii ortodocşi se adună la râul Iordan unde are loc slujba Aghesmei celei Mari, care este ţinută de Sanctitatea Sa Teofil al III-lea, patriarhul Ierusalimului.

Se spune că, în timpul acestui ritual de Bobotează, apele Iordanului curg în sens invers şi, chiar dacă temperaturile sunt scăzute, mulţi credincioşi intră în râu purtând cămăşi albe. Se îmbăiază cu ele şi apoi le păstrează pentru a le purta în ziua în care vor fi înmormântaţi.

Pe 7 ianuarie, creştinii îl prăznuiesc pe Sfântul Ioan Botezătorul numit şi „Înaintemergătorul”. Predicatorul şi vestitorul lui Mesia este numit de către Mântuitor „cel mai mare dintre cei născuţi din femei”, fiind considerat cel mai mare dintre sfinţi de Biserica Creştină.