Ce este Boboteaza și ce este bine să faci în această zi. Tradiții și superstiții

Pe 6 ianuarie, credincioșii din întreaga lume sărbătoresc Boboteaza. „Arătarea Domnului” sau „Epifania”, cum i se mai spune, și ziua Sfântului Ioan, din 7 ianuarie, marchează sfârșitul sărbatorilor dedicate Nașterii lui Iisus Hristos. Dar ce este Boboteaza și ce este bine să faci în această zi.

Ce este Boboteaza

Ziua de 6 ianuarie este foarte importantă pentru credincioșii catolici și ortodocși din întreaga lume. Iar pentru cei se se întreabă ce este Boboteaza, ei bine sărbătoarea reprezintă Botezul Mântuitorului în apele Iordanului. Boboteaza face parte din cele 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, de aceea mai poartă numele și de „Arătarea Domnului”, „Dumnezeiasca Arătare” sau „Epifania”, aceasta din urmă provenind din limba greacă şi înseamnând „arătare”, „descoperire”.

De ce arătare sau descoperire? Pentru că atunci când Hristos a fost botezat, cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborât în chip de porumbel și a stat peste El, iar Tatăl a mărturisit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!” (Matei 3, 17). Iar Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Hristos n-a ajuns cunoscut tuturor când S-a născut, ci când S-a botezat”.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Ajunul, adică ziua de 5 ianuarie, este o zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului sau Vinerea Mare dinaintea Paştilor. În această zi, preoţii merg la casele credincioşilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apă sfinţită, binecuvântarea Sfintei Treimi. În ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt și la rugăciunile preoților se sfințește Agheasma Mare. Apa sfinţită și luată de credincioşi nu se strică niciodată.

Ce este bine să faci în această zi. Tradiții și superstiții

Sărbătoarea de Bobotează cuprinde, pe lângă sfinţirea apei, o serie de obiceiuri populare. În această zi, preoții merg la ape și câte o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă, iar cel care va reuși să o găsească și să o aducă înapoi va avea noroc tot anul.

De asemenea, se spune că, în noaptea de Bobotează, fetele tinere trebuie să își lege de degetul inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă, și astfel își vor visa ursitul. Iar fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează, conform tradițiilor populare, se vor mărita în acel an.

O altă tradiție spune că în ajunul Bobotezei, în casele românilor, se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgăre de sare. Iar cele 12 feluri de mâncare care trebuie să se regăsească pe această masă sunt: coliva, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiușe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, pește prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Nimeni nu trebuie să se atingă de bucate până nu soseşte preotul cu „Chiralesa”, să sfinţească masa. Acest cuvânt vine din neo-greaca şi înseamnă „Doamne, miluieşte!”. Conform credinței, strigând „Chiralesa”, oamenii capătă putere, relele fug, iar anul va fi curat până la Sfântul Andrei.

După sfinţirea tuturor preparatelor, o parte din acestea se dă animalelor din gospodărie, pentru fertilitate şi protejare de boli. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dintre 6 și 7 ianuarie despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia urmează să aibă un rod bogat în acel an. O altă tradiție spune că la Bobotează nu se spală rufesunt interzise certurile și nu se dă nimic cu împrumut.