Prima carte tipărită în limba română. Când a apărut și ce conținea

Ziua de 16 iulie are o însemnătate majoră în istorie. De-a lungul timpului, în această zi au avut loc multe evenimente importante, iar unul dintre acestea are o mare însemnătate pentru țara noastră. Este ziua în care a apărut prima carte tipărită în limba română. Ce conținea și ce s-a ales astăzi de ea.

Prima carte tipărită în limba română

Potrivit unor înscrisuri oficiale, la Sibiu, scriitorul Filip Moldoveanu tipărea „Catehismul Luteran”, prima carte tipărită vreodată în limba română. Din păcate, aceasta nu a putut fi păstrată până în zilele noastre, variantele oficiale fiind distruse într-un incendiu. Totuși, Timotei Cipariu a reușit să vadă unul dintre exemplare înainte.

În 1855, Timotei Cipariu, erudit român transilvănean, revoluționar pașoptist, membru fondator al Academiei Române, cel care a creat, la noi, filologia modernă, a scris „Analecte literare”. La pagina XIX, amintește despre o „Învățătură creștinească”, apărută la „Sibiiu”, în jurul anului 1546. Spune că a putut vedea „un exemplar defectuos, un catehism mic, fără început și fără sfârșit” în biblioteca Mănăstirii Blaj.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

A fost conștient de importanța volumului, deoarece chiar care scrisese despre el, cu opt ani înainte, în „Organul luminării”, în articolul cu titlul „Care e cartea cea mai veche românească?”. Ei bine, chiar avea dreptate! „Catehismul Luteran” (cunoscut și drept Catehismul românesc” sau „Catehismul de la Sibiu”) este prima carte tipărită în limba română, numai că Cipariu încurcase cu doi ani: lucrarea apăruse în anul 1544.

Pentru că lucrarea orginală nu s-a păstrat, au apărut texte sub diferite variante

Așadar, data de naștere este 16 iulie 1544, pentru că de atunci este păstrată, în Arhiva Națională din Sibiu, o chitanță, prin care tipograful a fost special pentru că realizase opera: „ex voluntate dominorum dati sunt M. Philippo Pictori pro impresione catechismi valachici bibale fl.2”, adică o simbrie de doi florini pentru efort („În aceeași zi, după hotărârea domnilor, membrii sfatului orășenesc s-au dat magistrului Filip Pictor pentru tipărirea catehismului românesc bacșiș 2 florini”).

Doi ani mai târziu, parohul din Bistrița Ardealului, Adalbert Wurmloch, confirma acest lucru: „S-a tradus Catehismul în limba română și s-a tipărit la Sibiu, cu litere sârbești, care seamănă cu cele grecești. Mulți dintre preoți au îmbrățișat această carte, socotind-o sfântă, alții însă o disprețuiesc”. Mai exact, sfinții părinți citeau cărțile tipărite cu caractere slavone, apoi le „traduceau” românilor. Traducerea s-a făcut, probabil, după ediția cea mică a Catehismului lui Luther, retipărit în Transilvania de Johannes Honterus, pe la 1548.

Unii cercetători sunt de părere că locul de tipărire nu ar fi Sibiul (cu toate că aici se regăsea o tiparniță încă de la 1530), ci Târgoviștea. Alții consideră că Filip Moldoveanul ar fi realizat-o la porunca domnitorului din Țara Românească, Radu Paisie, fost călugăr și stareț la Mănăstirea Curtea de Argeș, ales fiind de boieri.

Variantele originale ale lucrării au fost pierdute într-un incendiu, însă a fost semnalată, pe la 1870, existența unor copii efectuate după tipăritura din 1544 în Arhivele Academiei Ungurești din Budapesta. Spre sfârșitul vieții sale, în 1887, Timotei Cipariu a încercat să revadă una dintre aceste variante, dar, nu a reușit. Se păstrează, în schimb, ediția a doua, cea de la Brașov, revăzută și adăugită la 1559.