Home » Știri » Știri externe » Cum se iau de fapt hotărârile în NATO. Cui îi aparține decizia finală

Cum se iau de fapt hotărârile în NATO. Cui îi aparține decizia finală

Voicu Costin / 07.03.2022, 08:50
Cum se iau de fapt hotărârile în NATO. Cui îi aparține decizia finală

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (North Atlantic Treaty Organization, NATO), cunoscută și ca Alianța Atlanticului de Nord, este o alianță politico-militară ce reunește 30 de țări din Europa și America de Nord. Organizația a fost înființată în 1949 prin Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington, D.C. pe 4 aprilie 1949, cu obiectivul principal de a pune în aplicare un sistem comun de apărare împotriva unui atac provenit din exterior. Cum se iau de fapt hotărârile în NATO? Cui îi aparține decizia finală?

NATO pregătită de suprimarea războiului

De la înființare, admiterea de noi state membre a crescut alianța de la cele 12 țări inițiale la 30. Cel mai recent stat membru care a fost adăugat la NATO a fost Macedonia de Nord la 27 martie 2020. În prezent, NATO recunoaște Bosnia și Herțegovina, Georgia și Ucraina ca membri aspiranți. Înainte de invadarea Ucrainei în februarie 2022, președintele Vladimir Putin al Rusiei nemembră a cerut NATO să promită să înceteze extinderea spre est (în țări precum Ucraina, Georgia sau Moldova ), condiție pe care NATO a refuzat-o.

Sediul general NATO se află la Bruxelles, în Belgia. Cheltuielile militare însumate ale NATO constituie aproximativ 70% din totalul cheltuielilor militare la nivel mondial.

Ce țări fac parte din NATO?

Statele care fac parte din NATO sunt: Albania, Belgia, Bulgaria, Canada, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Macedonia de Nord, Muntenegru, Țările de jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Turcia, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii.

Cine decide în cadrul NATO?

Conform tratatului, Alianța ia toate deciziile prin consens. Fiecare țară membră are dreptul la opinie, iar un reprezentant al fiecărei ţări participă la discuții și poate lua decizii. Totodată, statele membre se angajează să respecte libertatea oamenilor, democrația, drepturile omului și statul de drept. De fiecare dată, când au fost amenințate țări componente ale Alianței Atlanticului de Nord sau când o țară a fost în pragul războiului, toate statele membre s-au mobilizat și au trimis trupe și armament statelor aflate în primejdie.

Luarea deciziilor prin consens înseamnă că nu există vot în cadrul NATO. Reprezentanții membrelor componente ale alianței se sfătuiesc și decid împreună, până când se ajunge la o decizie acceptabilă pentru toți. În general, acest proces de negociere nu durează foarte mult timp, deoarece membrii se consultă între ei în mod regulat și cunosc problemele celorlalte state înainte de marea întrunire.

Secretarul general al NATO este norvegianul Jens Stoltenberg funcționarul public şi șef al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), conform nato.int. Din 1 octombrie 2014 este secretar general al NATO. El are 62 de ani și a fost prim-ministru al Norvegiei între 2000-2001 și 2005-2013 din partea Partidului Muncitoresc Norvegian.

România a aderat la NATO pe 29 martie 2004

România este reprezentată de Mircea Geoană în cadrul alianței. El este un politician român, adjunct al secretarului general al NATO, președinte al Partidului Social Românesc, formațiune pe care a fondat-o în aprilie 2015. De asemenea, Mircea Geoană este președintele Institutului Aspen România, o asociație non-profit, apolitică.

Mircea Geoană a fost președintele Partidului Social Democrat din aprilie 2005 până în februarie 2010, președinte al Senatului României din decembrie 2008 până în noiembrie 2011, senator, fost Ambasador al României în SUA și Ministru de Externe în Guvernul Năstase.