Ce tradiții și obiceiuri există de Rusalii și ce reprezintă, de fapt, această sărbătoare

Tradiții și superstiții de Rusalii 2021. La 50 de zile după Învierea Mântuitorului și la 10 zile de la Înălțarea Sa, creștinătatea celebrează Pogorârea Duhului Sfânt, numită în popor Rusaliile. În credința populară, Rusaliile reprezintă spiritele morților care au părăsit mormintele și locuiesc în preajma izvoarelor. Ce semnificație are, însă, această sărbătoare pentru credincioși și ce tradiții se respectă pe 20 și 21 iunie, afli în continuare.

Tradiții, obiceiuri și superstiții de Rusalii

Rusaliile, Cincizecimea sau Pogorârea Duhului Sfânt, una dintre cele mai vechi sărbători creștine, comemorează pogorârea Duhului Sfânt asupra ucenicilor lui Iisus Hristos și se celebrează anual la 50 de zile după Înviere (de unde și denumirea de Cincizecime). Pentru cei ce se întreabă de unde vine numele sărbătorii de Rusalii, ei bine, de la Rosalia – sărbătoarea romană a trandafirilor sau rozelor, peste care s-a suprapus sărbătoarea creștină, care era închinată și strămoșilor, în vechime.

Odată cu această sărbătoare, care are loc anul acesta pe 20 și 21 iunie (zile libere legale), se încheie ciclul pascal: Învierea, Înălţarea şi Pogorârea Duhului Sfânt, cele trei momente care marchează începerea creștinismului prin formarea Bisericii.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

În popor, Rusaliile sunt spiritele morților care locuiesc pe lângă izvoare, după ce au părăsit mormintele. Se spune că cei care le aud cântecele ori își pierd mințile ori se îmbolnăvesc. Boala se aseamănă cu o transă hipnotică și nu poate fi vindecată decât cu ajutorul căluşarilor.

Local, Rusaliile urseau copiii la naştere şi preziceau moartea oamenilor. De aceste zile se leagă o mulțime de tradiții și obiceiuri, după cum urmează:

• De Rusalii, canonul 20 al Sinodului I ecumenic (325) interzice îngenunchierea (la biserică sau acasă) în prima zi – duminica. Cu toate acestea, nu este un păcat.
• În trecut, în preajma acestei sărbători se făcea botezul catehumenilor (creștinii de alt rit decât ortodox). Pe atunci, postul și îngenuncherea erau interzise.
• De asemenea, pe vremea împăraților bizantini, erau interzise spectacolele în circuri și teatrele, precum și orice altă manifestare considerată necuviincioasă, întrucât se considera că ar fi întinat frumusețea sărbătorii.
• Un obicei care se continuă și astăzi, moștenit de la evrei, este împodobirea caselor și bisericilor cu ramuri verzi și flori. De Rusalii, credincioșii obișnuiesc să ducă la Biserică ramuri de nuc sau de tei, care simbolizează limbile de foc ce s-au pogorât peste Sfinții Apostoli, pentru a fi sfințite.
• În Moldova și Transilvania, Rusaliile sunt sărbătorite timp de 3 zile, în timp ce în Muntenia și Oltenia, această sărbătoare se întinde pe o perioadă de 7 zile. În Banat, Rusaliile durează 8 zile.
• În anumite zone ale țării, oamenii obișnuiesc să poarte în sân sau în buzunare leuștean, usturoi sau pelin, pentru a nu fi „luați de Rusalii“ ori pociți de ielele necruțătoare.
• Un alt obicei întâlnit de Rusalii este dansul călușarilor, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc.
• În a doua zi de Rusalii, care pică anul acesta luni, 21 iunie, călușarii ies la colindat și merg din casă în casă pentru a alunga spiritele malefice. Aceștia sunt întâmpinați de oameni cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori chiar și cu bani.
• Un alt obicei, întâlnit prin zonele Ardealului, poartă numele de „Împănatul boului“ și presupune plimbarea unui bou împodobit cu fel și fel de ornamente din flori pe ulițele satului. Când alaiul ajunge în fața Bisericii, preotul are datoria de a-l sfinți, după care trebuie să dea de băut participanților.
• Tot în Ardeal, după Rusalii, se practică obiceiul numit „udatul nevestelor“, când femeile sunt stropite cu apă ca să fie sănătoase și frumoase în tot restul anului.

Superstiții de Rusalii

• De Rusalii nu este bine să mergi la câmp, deoarece ielele te pot prinde și pedepsi.
• În popor, se spune că cel care nu respectă sărbătoarea Rusaliilor va avea de-a face cu ielele, spirite malefice, care provoacă boala denumită popular „luat din Rusalii“.
• De Rusalii nu se intră în vie și nu se merge în locuri pustii (pe lângă păduri sau fântâni), întrucât te poți întâlni cu spiritele rele.
• În zilele de Rusalii nu se lucrează, iar cine va încălca această regulă va fi pedepsit de puterea ielelor, pentru că nu cinstește și nu prețuiește cum se cuvine ziua lor.
• Începând din prima zi de Rusalii, timp de 9 săptămâni nu se vor mai culege ierburi de leac.
• Nu e bine să te cerți în aceste zile, întrucât vei fi „luat de Rusalii“.

Citește și: Ce sunt, de fapt, Sânzienele. Legende, tradiții și superstiții din popor

Semnificația biblică a Pogorârii Duhului Sfânt

În calendarul creștin ortodox, Pogorârea Duhului Sfânt (Rusaliile) este sărbătorită la 50 zile de la sărbătoarea Învierii Domnului (Sfintele Paşti) și, la fel ca la Paști, sunt două zile de sărbătoare, duminică şi luni.

Despre venirea pe pământ a celei de-a treia persoane a Preasfintei Treimi a vorbit însuși Mântuitorul, în seara când a avut loc Cina cea de Taină:

Eu vă spun adevărul. Vă este de folos ca să Mă duc Eu. Căci dacă nu Mă voi duce, Mângâietorul nu va veni la voi, iar dacă Mă voi duce, îl voi trimite la voi“. (Ioan 16, 7).

În ziua Cincizecimii, duminică dimineaţa, Duhul Sfânt S-a pogorât peste Sfinţii Apostoli, în chip de limbi de foc, nu în chip de porumbel ca la Botezul Domnului Iisus Hristos.

Iată cum este descrisă în Faptele Apostolilor venirea Sfântului Duh peste Apostoli, care se găseau în foişorul Cinei de Taină, de pe muntele Sion:

Când a sosit ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaşi loc. Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Şi li s-au arătat, împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei. Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi (…) Şi toţi erau uimiţi şi nu se dumireau, zicând unul către altul: Ce va să fie aceasta?“. (Fapte 2, 1-13)