10:13
Guvernul a explicat, într-un comunicat publicat duminică, motivele care au stat la baza deciziei de a majora impozitele locale, invocând nivelul foarte scăzut al taxelor pe proprietate, diferențele semnificative între localități, gradul redus de colectare și amânarea repetată a unei reforme asumate de România de mai mulți ani.
Executivul arată că România se situa printre statele europene cu cele mai mici venituri obținute din impozitarea proprietăților, acestea reprezentând doar 0,55% din PIB, comparativ cu media Uniunii Europene de 1,85%.
Potrivit Guvernului, una dintre principalele probleme a fost existența unor diferențe mari între nivelurile de impozitare practicate de la o localitate la alta, fără ca taxele să reflecte valoarea de piață a clădirilor, în special în cazul persoanelor fizice. În același timp, impozitele nu erau actualizate cu rata inflației, iar gradul de încasare era scăzut, peste o treime din sumele datorate nefiind colectate.
Aceste deficiențe au generat pierderi importante pentru bugetele locale, inechități între contribuabili, performanță redusă în administrația publică locală și o dependență tot mai mare de transferurile de la bugetul de stat.
Citeşte şi: Ilie Bolojan, pus la zid de Traian Băsescu. Ce măsuri financiare ar fi fost corecte: „Aici trebuia operat!”
Guvernul subliniază că reforma impozitării proprietăților a fost asumată încă din perioada 2021–2022, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și în negocierile cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar. De asemenea, măsura este prevăzută în planul fiscal-bugetar structural pe termen mediu și în angajamentele asumate de România în decembrie 2024, aprobate ulterior de Comisia Europeană în ianuarie 2025.
Cu toate acestea, deși discuțiile privind impozitarea în funcție de valoarea de piață a proprietăților au avut loc de-a lungul anilor, decizia de implementare a fost amânată de mai multe echipe guvernamentale.
Citeşte şi: Lovitură pentru bugetari! Guvernul vrea să taie zilele libere de Bobotează, Sfântul Ion şi 24 ianuarie!
Executivul avertizează că lipsa asumării în privința taxelor locale a pus în pericol accesarea fondurilor europene, a dus la amânarea încasării unor sume semnificative din PNRR — între 300 și 500 de milioane de euro, aferente cererilor de plată 4 și 5 — și a accentuat dezechilibrele bugetare la nivel local.
Guvernul explică faptul că termenul scurt de doar două săptămâni pentru intrarea în vigoare a noii legi a impus modificări procedurale, pentru a permite autorităților locale să adopte rapid hotărârile de consiliu necesare stabilirii cotelor de impozitare. Acest lucru a presupus scurtarea etapelor de transparență decizională.
Implementarea într-un timp foarte limitat a generat, însă, o serie de probleme, precum dificultăți în accesarea platformei ghișeul.ro, erori în calculul deciziilor de impunere sau aplicări neunitare ale noilor reguli între localități.
Potrivit Executivului, autoritățile statului lucrează în prezent la remedierea acestor disfuncționalități.
