Venus este a doua planetă de la Soare și este a doua cea mai mare planetă terestră. Venus este uneori denumită planeta soră a Pământului datorită dimensiunii și masei lor similare. Planeta Venus este numită după zeița romană a iubirii și frumuseții. Iată câteva dintre cele mai interesante curiozități despre această planetă.
Situată la aproximativ 108 milioane de kilometri de Soare, această planetă ascunde în continuare nenumărate mistere chiar dacă de-a lungul timpului, oamenii de știință au aflat lucruri uimitoare despe ea. Venus este cu puțin mai mică decât planeta noastră, însă atmosfera ei este cu mult diferită. Iată câteva dintre cele mai interesante curiozități despre Venus.
Acestea nu sunt toate lucrurile cunsocute până acum despre Venus. În continuare vei putea afla informații despre misiunile trimise acolo, dar și despre faptul că anterior, se credea că această planetă ar putea ascunde un paradis tropical în spatele norilor sulfuroși.
Datorită ciocnirilor cu mici asteroizi atunci când intră în atmosfera sa, Venus nu are cratere mici. Presiunea resimțită la suprafață este de 92 de ori mai mare decât cea a Pământului.
Pământul și Venus sunt foarte asemănătoare ca mărime, cu o diferență de doar 638 km în diametru, iar Venus având 81,5% din masa Pământului. Ambele au, de asemenea, un miez central, o manta topită și o crustă.
Aceeași parte a lui Venus este întotdeauna în fața Pământului când este cea mai apropiată. Este posibil ca acest lucru să se datoreze influenței majore a Pământului.
Civilizațiile timpurii credeau că Venus era două corpuri diferite. Acestea au fost numite Phosphorus și Hesperus de către greci, iar Lucifer și Vesper de către romani. Când orbita lui Venus în jurul Soarelui depășește orbita Pământului, aceasta trece de la a fi vizibilă după apus la a fi vizibilă înainte de răsărit. Astronomii mayași au făcut observații detaliate ale lui Venus încă din anul 650 d.Hr.
Temperatura medie a suprafeței este de 462 °C și, deoarece Venus nu se înclină pe axa sa, nu există variații sezoniere. Atmosfera densă de aproximativ 96,5% dioxid de carbon captează căldura și provoacă un efect de seră.
În 2006, nava spațială Venus Express a fost trimisă pe orbită în jurul lui Venus de către Agenția Spațială Europeană. Planuită inițial să dureze cinci sute de zile pământești, misiunea a fost prelungită de mai multe ori înainte ca nava să se întoarcă în 2015. Pe suprafața lui Venus au fost găsiți peste 1.000 de vulcani sau centre vulcanice mai mari de 20 km.
Sonda spațială Venera 1 a fost lansată în 1961, dar a pierdut contactul cu baza. SUA și-au pierdut și prima sondă în fața lui Venus, Mariner 1, deși Mariner 2 a reușit să facă măsurători ale planetei în 1962. Venera 3 a Uniunii Sovietice a fost prima navă artificială care a aterizat pe Venus în 1966.
Norii denși de acid sulfuric care înconjoară Venus fac imposibilă vizualizarea suprafeței sale din exteriorul atmosferei sale. Abia când a fost dezvoltată cartografierea radio în anii 1960, oamenii de știință au putut observa temperaturile extreme și mediul ostil.