Motivul pentru care vulcanii adormiți își reiau activitatea. Aceștia sunt considerați cei mai periculoși

Oamenii de știință au dezvoltat o teorie cu privire la vulcanii adormiți care își reiau activitatea. Află de ce sunt aceștia mai periculoși și cum are loc procesul.

Vulcanii adormiți care își reiau activitatea sunt mult mai periculoși

Vulcanii adormiți sunt vulcanii care nu au avut activitate o perioadă mai lungă de timp, de ordinul a sute sau chiar mii de ani, dar care au potențialul de a erupe în viitor. De regulă aceștia sunt cei mai periculoși și pot produce erupții de tip exploziv, în orice moment.

”Giganții adormiți” ai lumii se pot trezi mult mai repede decât se credea, conform unui nou studiu asupra vulcanilor. Oamenii de știință cred că acele camere de magmă de sub vulcanii adormiți sunt umplute cu un amestec lipicios și vâscos. Pentru ca un vulcan să se ”trezească”, acest amestec trebuie încălzit complet de magma proaspătă și fierbinte care se ridică din adâncul Pământului.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Conform teoriei actuale, ar fi nevoie de câteva sute sau poate de o mie de ani pentru ca temperatura crescută să se distribuie prin cameră și să facă lichidul de magmă suficient să erupă. Dar un nou model bazat pe dinamica fluidelor arată că magma fierbinte se poate amesteca cu compozițiile mai vechi, lipicioase, mult mai ușor decât se credea, după cum au arătat oamenii de știință.

”Acesta este un motiv pentru care ”renașterea” se poate întâmpla atât de repede. Transportul de materiale fierbinți care intră în sistemul magmatic este mult mai eficient decât am înțeles anterior”, a declarat co-autorul studiului George Bergantz, geolog la Universitatea din Washington.

Comparația experților cu cazurile din viața reală

Echipa și-a comparat modelul cu două erupții din viața reală: Muntele Pinatubo din Filipine în 1991 și o erupție în curs a vulcanului Soufrière Hills de pe pe teritoriul britanic Caraibe Montserrat. Oamenii de știință au analizat temperatura magmatică a celor doi vulcani, dimensiunile camerelor și alte caracteristici fizice pentru a veni cu intervale de timp concrete între primele semne de avertizare și erupțiile reale.

În cazul lui Pinatubo, echipa a descoperit că pentru a se reactiva, camera magmatică a avut nevoie de 20 până la 80 de zile, față de cei 500 de ani care se credeau anterior, potrivit teoriei convenționale.

”Cu toate acestea, modelul nu sugerează că vulcanii treziți sunt mai susceptibili de a provoca erupții periculoase. Nu cred că ne schimbă cu adevărat ideea în acest sens. Multe dintre pericolele asociate cu trezirea unui vulcan latent sunt mai mult legate de alunecări de teren decât de procesele de erupție”, a avertizat Bergantz.

Totodată, autorii studiului au remarcat faptul că o cameră de magmă reîncălzită nu duce întotdeauna la o erupție.

”Noul studiu ar trebui să atragă mai multă atenție vulcanilor presupuși în repaus. Dacă acest model funcționează și o cameră magmatică poate renaște printr-un puls de magmă, se poate declanșa o erupție când nu te așteptai la ea”, a spus Michael Petronis, geolog la New Mexico Highlands University din Las Vegas, New Mexico, care nu a fost implicat în cercetare.

Spre exemplu, muntele Pinatubo nu a erupt niciodată în istoria înregistrată înainte de a prinde viață în anul 1991, atunci când a ucis cel puțin o mie de oameni. Chiar dacă acest model reprezintă o ipoteză bună, nu înseamnă că nu pot exista și puncte slabe ale lui.  De exemplu, studiul sugerează că procesul de amestecare a magmei este condus de flotabilitate, astfel că o pată fierbinte de magmă care se ridică în rezervor poate răsturna complet amestecul vâscos.

Pentru Petronis, teoria flotabilității nu este suficientă pentru a explica amestecarea amănunțită.La fel, studiul se bazează pe presupunerea că noua magmă care intră în cameră ajunge în impulsuri multiple, ceva care încă nu este dovedit, după cum a mai afirmat omul de știință.

„Există o mulțime de ipoteze diferite despre modul în care aceste materiale intră în cameră”, a spus Petronis.

Coautorul Bergantz spune că noul model se bazează pe o serie de ipoteze rezonabile. Acest model este ”doar un prim pas în intrerpretarea unui set mult mai complex de procese” care încă sunt destul de puțin înțelese, după cum a afirmat Bergantz. În prezent, la nivel global există peste 1.500 de vulcani cu potențial activ. Majoritatea acestora au o activitate redusă, fiind vorba doar despre aruncarea cenușii în aer dar și provocarea unor seisme de mici intensități.