Obținerea cetățeniei române. Cât durează și în ce condiții se acordă

În timp ce mulți dintre românii care lucrează în străinătate își depun cereri pentru a obține cetățenia statelor respective, există și străini care își doresc obținerea cetățeniei române. Află în continuare cât durează și în ce condiții se acordă cetățenia română. Proiectul de lege a fost adoptat luni de către Senatul României.

În ce condiții se acordă cetățenia română

Conform unui proiect de lege adoptat luni de Senat, nu doar cetățenii străini care locuiesc în țara noastră de multă vreme sau sunt căsătoriți cu cetățeni români de mai mulți ani vor putea obține cetățenia română. De asemenea, cetățenia română se va acorda și străinilor cu soț/soție din România ce locuiesc în afara granițelor acesteia.

După ce a fost votat la Senat, proiectul de lege menționat trebuie să primească acum votul decisiv al Camerei Deputaților. Prin acesta se dorește modificare Legii 21/1991 a cetățeniei române prin introducerea unei noi situații. Mai exact, dacă un cetățean al altei țări sau apatrid (fără cetățenie) este căsătorit cu o persoană din România, acesta va putea să solicite cetățenia română.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Concret, vorbim despre străinii căsătoriți legal cu români/românce ce trăiesc peste hotare. În acest fel, se va putea acorda cetățenia română unui cetățean străin și în situația în care acesta „este căsătorit și conviețuiește în străinătate cu un cetățean român, de cel puțin 10 ani de la data căsătoriei”.

Cine poate solicita acum cetățenia română

În prezent, Legea cetățeniei stabilește că poate solicita acordarea cetățeniei române cetățeanul străin care „s-a născut și domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deși nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condițiile legii pe teritoriul statului român de cel puțin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit și conviețuiește cu un cetățean român, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei”.

În concluzie, dacă este căsătorit de mai mulți ani cu un cetățean român, un cetățean al altei țări sau apatrid va putea solicita acordarea cetățeniei române chiar dacă nu locuiește pe teritoriul României.

„În ultimele decenii, mulți cetățeni români s-au căsătorit cu cetățeni străini și locuiesc în afara țării. Soții acestora, cetățeni străini, deși nu au domiciliat niciodată în România, au învățat limba română, împărtășesc valori și tradiții românești, dovedesc cunoaștere și interes pentru cultura și istoria poporului român, sunt atașați civilizației noastre”, motivează inițiatorii apariția propunerii, potrivit avocatnet.ro.

Este important să menționăm faptul că, pentru a putea fi aplicat, proiectul de lege trebuie să fie votat de Camera Deputaților, să fie promulgat de președintele România și apoi publicat în Monitorul oficial.

Condițiile de acordare a cetățeniei române

După cum stabilește Legea 21/1991, cetățenia română se acordă, la cerere, cetățeanului străin sau persoanei fără cetățenie, dacă îndeplinește condițiile următoare:

• a împlinit vârsta de 18 ani;
• s-a născut și domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deși nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condițiile legii pe teritoriul statului român de cel puțin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit și conviețuiește cu un cetățean român, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei;
• dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român, nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni;
• are asigurate în România mijloace legale pentru o existență decentă, în condițiile stabilite de legislația privind regimul străinilor;
• este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român;
•  cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială;
• cunoaște prevederile Constituției României și imnul național.

În schimb, condițiile de mai sus pot fi reduse la jumătate dacă solicitantul este o persoană recunoscută pe plan internațional, este cetățean al unei țări membre UE, a dobândit statutul de refugiat sau a investit în România sume ce depășesc (cumulat) 1 milion de euro.