11:15
Fizicienii din Viena au realizat o performanță ce pare desprinsă din paginile unui roman SF: au reușit să inverseze timpul la scară cuantică.
O echipă de la Academia Austriacă de Științe și Universitatea din Viena a demonstrat pentru prima dată, experimental, că evoluția unei particule cuantice poate fi „derulată înapoi”. Într-un laborator cu condiții extrem de precise, cercetătorii au readus o particulă la starea sa inițială, obținând ceea ce numesc o „bobină temporală” microscopică, relatează Popular Mechanics.
Rezultatul i-a surprins chiar și pe specialiști: ceea ce până acum părea doar o ipoteză teoretică a fost confirmat practic.
Citeşte şi: Cum ar putea arăta ultima zi pe Pământ. Experimentul inedit al oamenilor de știință despre sfârșitul lumii
Departe de ideea întoarcerii timpului pentru obiecte mari sau pentru oameni, experimentul are limite clare. Complexitatea unui organism uman face imposibilă, cel puțin în prezent, inversarea evoluției sale cuantice. Potrivit estimărilor, ar dura milioane de ani pentru a „da timpul înapoi” cu o singură secundă la nivelul unui om. „Deocamdată!”, adaugă însă oamenii de știință, cu optimism.
Chiar dacă nu vom deveni „călători în timp”, reușita are implicații uriașe. În special în:
calculatoarele cuantice – unde controlul timpului la nivel microscopic ar putea corecta erorile și stabiliza procesele de calcul;
securitatea comunicațiilor – mecanica cuantică este deja baza unor sisteme de criptare imposibil de spart prin metode clasice.
Experimentul aduce un plus de claritate asupra unuia dintre cele mai mari mistere ale fizicii: natura timpului. Dacă în viața cotidiană îl percepem ca ireversibil, la nivel cuantic acesta poate curge și în sens invers.
Citeşte şi: Universul 25, experimentul bizar care dă fior omenirii. Ce a scos în evidență despre apocalipsă
Pe termen lung, astfel de cercetări ar putea contribui la reconcilierea celor două mari piloni ai fizicii moderne: mecanica cuantică și teoria relativității a lui Einstein.
Reușita echipei din Viena nu reprezintă doar un pas înainte pentru știința fundamentală, ci deschide drumul către tehnologii care ar putea schimba radical modul în care gândim calculul, comunicarea și chiar realitatea însăși.
