7 detalii neștiute despre România. De ce se numește țara noastră așa și ce alte denumiri a avut din 1859 până în prezent

Știm cu toții că România este o țară foarte bogată în cultură și tradiții. Totusi, sunt câteva detalii neștiute despre România care s-ar putea să te surpindă. Iată de ce se numește țara noastră așa și ce alte denumiri a avut până în prezent.

Detalii neștiute despre România

1. Conform opiniilor unor istorici, „Țara Românească” este sinonim cu „România”, numele statului nostru provinind din limba latină şi regăsindu-se în texte scrise în limba latină încă de la sfârşitul antichităţii. Vreme de sute de ani, numele de Rumânia/România a circulat în paralel cu denumirea de Vlahia/Valahia.

„Se ştie sigur, din vechi izvoare, că Moldova, Banatul, Făgăraşul, Maramureşul etc. erau numite uneori şi terrae Valachorum sau Valachiae/ Vlachiae/ Volachiae, adică „ţări ale rumânilor”. Aici, între Dunăre şi Carpaţii Meridionali (sau Alpii Transilvaniei, cum le ziceau occidentalii), s-a format la cumpăna secolelor al XIII-lea şi al XIV-lea, prin reunirea mai multor Vlahii, prototipul statului românesc medieval, adică Valahia Mare sau Ţara Românească“, spune istoricul Ioan-Aurel Pop pentru adevarul.ro.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Acesta continuă spune că a„Numele de Ţară Românească este absolut identic cu acela de România”. Pentru a-și întări spusele, istoricul dă exemplul englezilor, acolo unde England care înseamnă „Țara Anglilor” sau al nemților, acolo unde Deutschland înseamnă „Ţara Germanilor”. Astfel, denumirea de „Romania“ a fost atestată pentru prima dată în jurul anului 383, în scrisoarea lui Auxenţiu de Durostorum.

România, prima denumire oficială din 1862

2. Oficial, numele de România a fost recunoscut pentru prima dată în anul 1862, la prima Adunare Generală de după unirea Moldovei cu Ţara Românească.

„Ţara noastră şi-a luat numele oficial la 24 ianuarie 1862, atunci când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar, prin efortul remarcabil depus de Alexandru Ioan Cuza, care la data de 5 ianuarie 1859 a fost ales domnitor al Moldovei, iar pe 24 ianuarie al aceluiaşi an şi al Ţării Româneşti”, a explicat istoricul Grigore Ioniţă.

3. România a avut mai multe denumiri din 1859 până în prezent. Iată care sunt acestea:

• 1859 – 1862: Principatele Unite Moldova și Țara Românească

Prima denumire a noului stat care avea să se formeze prin unirea celor două principate românești, a fost stabilită de Convenția încheiată între Franțșa, Austria, Marea Britanie, Rusia, Prusia, Sardinia și Turcia pentru organizarea Principatelor, la Paris în 7/19 august 1858.

• 1862 – 1866: Principatele Unite Române

În 1862, Alexandru Ioan Cuza unește administrativ cele două principate, fiind stabilit un singur guvern și capitala la București. Denumirea se schimbă, fiind pentru prima dată afirmat caracterul românesc al teritoriului: „Principatele Unite Române”.

• 1866 – 1947: România

Articolul 1 din Constituția de la 1866 adoptă denumirea statului „România”. Modificările au certificat și schimbarea formei de guvernământ, titulatura de Domn fiind înlocuită cu cea de Rege. Astfel, România devine din Principat, Regat.

• 1947 – 1953: Republica Populară Română

Guvernul Petru Groza îl silește pe Regele Mihai să abdice, proclamând pe 30 decembrie 1947 „Republica Populară Română” (RPR).

• 1953 – 1964: Republica Populară Romînă

În urma Reformei ortografice din septembrie 1953, „â” devine „î”, chiar și în cazul cuvintelor român și România. Astfel, denumirea statului se schimbă în „Republica Populară Romînă”. În 1964, se revine la scrisul cu „â”, în cuvintele român, românește, România.

• 1965 – 1989: Republica Socialistă România

Pe 21 august 1965 este schimbat numele republicii în „Republica Socialistă România” (RSR).

• Din 1989  până în prezent, numele statului este România

Alte detalii neștiute despre România

4. În Romania se regăsește singurul muzeu dedicat aurului din Europa. Acesta se afla în Bran și se mândrește cu aproape 2.000 de exponate din aur adunate din toate colturile lumii. Totodată, Romania este recunoscută pe plan european ca fiind țara cu cele mai multe resurse de aur.

5. Canalul Dunăre-Marea Neagră este al treilea în topul celor mai lungi căi de navigație din lume create de mâna omului, după Canalul Suez și Canalul Panama. Pentru construcția sa au fost excavați 294 milioane m3 la canalul principal și alte 87 milioane m3 la Poarta Albă-Midia Năvodari (mai mult cu 25 milioane decât la Canalul Suez și cu 140 milioane decât la Canalul Panama).

6. Chipul lui Decebal, sculptat într-o stâncă de la Cazanele Dunării, este cea mai înaltă sculptură din Europa. Basorelieful are 55 m înălțime și o lățime de 25 m, lungimea ochilor de 4,3 m, lungimea nasului de 7 m, lățimea nasului 4 m.

7. Biserica de lemn a Mănăstirii Săpânța-Peri este cea mai înaltă biserică de lemn din lume. Construcția, aflată pe malul Tisei, a fost realizată între anii 1998 și 2003, având o înălțime totală de 78 metri. Turla mănăstirii este vizibilă de la o distanță de cinci kilometri peste Tisa.