Cine a fost Regina Înălțimilor, prima femeie parașutist din România. Povestea impresionantă

Cine a fost Regina Înălțimilor, prima femeie parașutist din România. S-a îndrăgostit iremediabil de aviaţie la vârsta de 15 ani, câștigând titlul european la parașutism și stabilind recordul mondial de altitudine după ce s-a aruncat cu parașuta de la 7.400 de metri. Află-i impresionanta poveste.

Cine a fost Regina Înălțimilor, prima femeie parașutist din România

Supranumită și Regina Înălțimilor, aceasta a fost o femeie ca nimeni alta din istoria recentă a ţării noastre. A apreciat-o o lume întreagă pentru talentul său, fiind prima paraşutistă şi a treia femeie aviatoare de la noi din ţară. Pe 19 mai 1932, românca devenea campioană mondială la paraşutism, în urma unui salt realizat cu o paraşută de construcţie românească, de la 7.400 de metri înălți,e, cu durata de 25 de minute.

Regina Înălțimilor, pe numele său, Smaranda Brăescu, s-a născut pe 21 mai 1897, într-o familie cu cinci fete şi patru băieţi din satul Hănţeşti, judeţul Galaţi. Între anii 1904-1909 a învățat la școala primară din satul vecin Vizureşti, urmând ca din 1911 să se înscrie la Şcoala profesională de fete din Bârlad.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Ulterior, Smaranda a mers la București pentru a-și continua studiile, urmând Şcoala Normală „Principesa Elisabeta” și apoi cursurile Academiei de Belle-Arte din Bucureşti, după ce, în timpul războiului, s-a întors locurile natale ca învăţătoare.

Cum a devenit saltul cu paraşuta o obsesie pentru Regina Înălțimilor

Smaranda s-a îndrăgostit iremediabil de aviaţie pe 27 mai 1911, la vârsta de 15 ani, după ce Gheorghe Negrescu, unul dintre pionierii aviaţiei române, a făcut o demonstraţie de zbor în oraşul lui natal, Bârlad. Ea a rămas plăcut impresionată de „grozăviile” desenate pe cer de celebrul aviator.

Avea toate motivele să fie fascinată, căci era contemporană cu „epoca de aur a aviaţiei”, cea a zborurilor de record pentru înălţime, a marilor raiduri, a competiţiei companiilor pentru transportul de pasageri şi a apariţiei paraşutei pentru avion. Pentru ea, saltul cu paraşuta, avea să devină cea mai nouă obsesie, astfel că începe să corespondeze cu inginerul german şi fabricantul de paraşute, Otto Heinecke.

România i-a tăiat „aripile”: „Femeile n-au voie să facă aviaţie”

La invitația lui Heineche, cu bani împrumutați de la o cunoștință, în vara anului 1928, Smaranda pleacă la Berlin, unde a urmat cursuri de paraşutism. După câteva antrenamente și cursuri de cunoaștere a „aparatului”, pe 5 iulie 1928, Smaranda Brăescu a executat primul salt cu paraşuta, de la o înălţime de 600 m. Atunci, a spus că s-a simţit „ca un copil căruia i-a reuşit o ştrengărie”.

După acest salt, a devenit prima femeie paraşutist din România, iar țara noastră al patrulea stat european, după Franţa, Cehoslovacia şi Elveţia, cu o femeie care obţine brevet de paraşutist. Însă, din păcate, țara noastră nu i-a răspuns pe măsura meritelor sale, după cum avea chiar ea să declare: „Am făcut o cerere pentru a intra în şcoala de pilotaj. Amânată de la o săptămână la alta, mi s-a spus, în cele din urmă, că femeile n-au voie să facă aviaţie!”.

Ea era privită ca o ciudăţenie, o tânără cu apucături de băieţoi, iar plăcerile ei erau profund dezaprobate. Chiar dacă pe 2 octombrie 1931, ea scria istorie odată cu câștigarea titlului european la paraşutism, în urma unui salt de la 6.000 de metri înălţime.

Respinsă de autorități, pleacă în „țara tuturor posibilităţilor‟

Respinsă de autorităţi, Regina Înălțimilor adună bani şi pleacă în SUA pentru a-şi îndeplini visul, acela de a stabili un record mondial la săritura cu paraşuta. Până atunci, recordul îi aparțienea unui american, ce sărise de la 7.233 de metri înălțime. Astfel, după ce s-a antrenat intens în San Francisco, cu ajutorul comunităţii românilor a reușit să strângă banii necesari pentru efectuarea saltului. Pe 19 mai 1932, pe aerodromul din Sacramento, ea avea să doboare acest record mondial.

După ce avionul a atins altitudinea de 7.400 m, Smaranda a sărit cu succes, stabilind un nou record mondial de coborâre cu paraşuta. Grație acestei imense reușite, au început să i se deschidă mai uşor uşile aviaţiei, obținând şi  un brevet de pilot civil în America. Regina Înălțimilor a devenit, astfel, şi prima femeie din Europa brevetată ca pilot al SUA. Revenită în țară, aceasta a început să fie apreciată la adevărata sa valoare, fiind decorată de către Regele Carol al II-lea pentru meritele ei.

Și-a schimbat numele ca să nu facă închisoare

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Regina Înălțimilor şi-a „oferit” toate cunoştinţele despre aviaţie în slujba armatei române, alături de aviatorii şi paraşutiştii conaţionali. Dar, cum după terminarea războiului ea a protestat împotriva falsificării alegerilor din noiembrie 1946, într-un memoriu semnat alături de alte personalităţi, care a ajuns pe mâna sovieticilor, toți au fost sunt supuşi opresiunii comuniste.

Așa a ajuns să fie condamnată, în lipsă, la doi ani de închisoare, fiind nevoită să se ascundă şi să îşi schimbe numele, pentru a nu fi trimisă la închisoare. Grav bolnavă de cancer, ea a fost operată sub numele de Maria Matei Ulterior,  la finele anului 1947, s-a retras la ferma Congregaţiei Maicii Domnului din Cluj, sub numele de Maria Popescu. După numai un an, la vârsta de 50 de ani, ea murea după ce a fost internată pe ascuns la Clinica Universitară din Cluj-Napoca.