Cum sărbătoreau românii Revelionul pe vremea lui Ceaușescu. Era de neconceput acest lucru

De la Scornicești la Iași sau la Cluj, cuvântul Tovarașului Ceaușescu despre marile realizări nu lipsea nici la trecerea dintre ani. Pentru că înainte de 1989, Revelionul în altă parte decât casă era destul de rar. Numai câțiva erau norocoșii care reușeau să ajungă la un restaurant sau într-o stațiune montană. Tinerii români dădeau carne la schimb pentru un loc la o cabană. Descoperă cum sărbătoreau românii Revelionul pe vremea lui Ceaușescu.

Cum arăta Revelionul pe vremea lui Ceaușescu

Astăzi ni se pare ceva firesc să petrecem Revelionul în stradă, la munte, în cluburi, în țări străine și locuri extravagante. Pe vremea lui Ceaușescu era de neconceput. În timpul regimului comunist nu existau atât de multe obțiuni, românii având de ales din a sta acasă ori să meargă în vizită la rude sau prieteni în noaptea de Anul Nou. Doar cei înstăriți, puțini însă, puteau opta pentru un Revelion la restaurant sau într-o staţiune montană.

Revelionul în stradă sau un city-break, cum îl numim astăzi, într-o altă țară europeană era ceva de neconceput înainte de Revoluție. Românii petreceau noaptea dintre ani acasă, alături de rude și prieteni. Fiecare aducea câte ceva de mâncare, desigur, nu înainte de a fi stat la cozi infernale zilele precedente pentru a face provizii.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Se adunau și câte 10-15 oameni, înghesuiți în apartamentele mici de la acea vreme. Fiecare ocupa un loc pe unde apuca. Sufrageria era ocupată cu mese pe care era întinsă mâncarea, ringul de dans fiind improvizat pe hol. De asemenea, pe 31 decembrie nu se lua curentul electric, iar caloriferele erau calde.

Era singura noapte din an în care TVR avea program prelungit de difuzare

La miezul nopţii, petrecerea era întreruptă de mesajul dictatorului Nicolae Ceauşescu. Un mesaj înregistrat înainte în care folosea mereu cuvântul „pretini”, un motiv de amuzament pentru mulți care se uitau. Dictatorul, printre altele, lăuda „realizările” regimului pe care îl conducea, în condițiile în care românii nu o trăiau la limita subzistentei, cu alimentele de bază raționalizate, cu frig și întuneric în locuințe sau cu apă caldă puțină.

În mod cu totul excepţional, după discursul lui Nicolae Ceauşescu, TVR avea program aproape toată noaptea. Difuza poeziicântece patriotice înregistrate, muzică populară, ușoară, dar şi scenete cu cei mai cunoscuţi actori de la acea vreme. Erau și câteva secvențe cu vedete internaționale, la rubrica „Varietăți internaționale”. Programul se termina dimineața la ora 05:00, cu dansul Perinița.

Pentru mulți români, Revelionul însemna savurarea câtorva ore bune de transmisie TV. Era o sărbătoare. Pe 1 ianuarie, programul de Anul Nou era reluat aproape în totalitate sub genericul „Dacă doriți să revedeți. Din 2 ianuarie, însă, frigul și economia la lumină reveneau.

Cum petrecea Ceaușescu de Revelion

Cuplul prezidenţial petrecea seara de Revelion cu cei mai importanţi reprezentaţi ai nomenclaturii, pe acordurile celor mai în vogă artiști ai vremii. La masă se serveau mâncăruri tradiţionale româneşti, precum sarmale, friptură, pui la ceaun, piftie, salată de boeuf.

Lui Nicolae Ceauşescu îi mai plăceau în special preparatele tradiţionale din peşte: ciorba de peşte, plachia şi saramura, dar preparatul lui favorit rămânea în continuare sarmalele. Participanţii la aceste petreceri spuneau că Elena Ceauşescu consuma băuturi dulci, pentru femei, dar avea grijă să nu depășească măsura. Petrecerea se încheia, de obicei, în jurul orei 02:00, atunci când soții se retrăgeau la culcare.