Home » Când, unde, cum » Locul de suflet al lui Ceaușescu. Ce făcea când ajungea aici. Toți respectau cu strictețe această regulă

Locul de suflet al lui Ceaușescu. Ce făcea când ajungea aici. Toți respectau cu strictețe această regulă

Manolică Anca / 17.02.2022, 10:58
Locul de suflet al lui Ceaușescu. Ce făcea când ajungea aici. Toți respectau cu strictețe această regulă

Nicolae Ceaușescu a fost un personaj marcant în istoria României. Liderul comunist a condus țara din 29 aprilie 1974 până în 22 decembrie 1989. De asemenea, a fost Secretar General al PCR din anul 1965 până în decembrie 1989. Deși politica îi ocupa cea mai mare parte din zi, el reușea să își facă timp liber și pentru el și pasiunile sale. Descoperă care era locul de suflet al lui Ceaușescu, unde mergea ori de câte ori avea ocazia.

Unde află locul de suflet al lui Ceaușescu

După moartea fostului dictator comunist, Nicolae Ceaușescu, câțiva dintre cei care au lucrat pentru el au început să povestească despre stilul de viață și obiceiurile pe care el și Tovarășa le aveau. Dacă în articole anterioare am vorbit pe larg despre pasiunile secrete ale lui Ceaușescu și ale soției sale, astăzi vorbim despre locul de suflet al acestuia.

În timpul în care s-a aflat la conducerea țării acesta avea tot felul de pasiuni și alegea să își petreacă timpul liber în diferite zone din țară. Dar, de departe, locul de suflet al lui era o zonă specială din județul Neamț. El venea la o cabană de aici ori de câte ori avea ocazia, dar mai ales toamna, pentru trofeele de cerb.

Cabana Nemțișor, preferata fostului lider comunist

În anotimpul de toamnă, atunci când Tovarășu’ decidea să meargă în zonă, angajații cabanei se ocupau de tot, până la cel mai mic detaliu. Totul era aranjat minuțios, astfel încât să respecte cu strictețe toate dorințele liderului comunist.

Cabana Nemțișor, locul de suflet al lui Ceaușescu
Cabana Nemțișor, locul de suflet al lui Ceaușescu

Cei care se ocupau de locație făceau tot posibilul să nu îl supere pe șeful statului și îl primeau cu covor roșu, iar dacă nu aveau acest accesoriu, făceau rost de el cu orice chip. Dan George Ţâbulac, inginer și șef de garaj al Unităţii de Garare, Întreţinere şi Reparaţii Auto a Comitetului de Partid Judeţean Neamţ la acea vreme, a povestit cum a făcut odată rost de un astfel ce covor roșu.

„Am plecat cu Dacia mea papuc necarosată. Covorul rulat avea vreo şase metri. L-am pus în jugul din spatele cabinei şi atârna în faţă, peste botul maşinii, şi în spate încă vreun metru. Mă opreau miliţienii din post în post, dar le arătam actele covorului şi mă lăsau să plec mai departe”, a rememorat acesta, potrivit Adevarul.

A fost preluată de Comitetul Judeţean de Partid pentru ca Tovarășu să poată merge la vânătoare

Cabana Nemţişor, aflată la circa 18 kilometri de oraşul Târgu Neamţ, a fost construită de Direcţia Silvică în anul 1974. Aceasta a fost preluată mai apoi de Comitetul Judeţean de Partid pentru ca Ceaușescu să poată veni la vânătoare în zonă.

Cabana Nemțișor, locul de suflet al lui Ceaușescu / foto: mapio.net
Cabana Nemțișor, locul de suflet al lui Ceaușescu / foto: mapio.net

Cum lui Nicolae Ceaușescu îi plăcea liniștea, nimeni și nimic nu trebuia să îl supere pe fostul dictator. Astfel, mașinile care veneau în zonă erau nevoite să oprească la aproximativ 150 de metri distanță pentru a nu se auzi motorul. De asemenea, din cauză că această construcție nu avea energie electrică, ci beneficia de curent de la un grup electrogen, care făcea destul de mult zgomot, acesta era ținut departe, în pădure, la peste 200 de metri.

„Cabana nu era electrificată, dar avea curent de la un grup electrogen, ţinut departe, în pădure, la vreo 200 de metri, să nu se audă zgomotul. În plus, toate maşinile cu care veneau dimineaţa şefii de la ICIL, Abator, Avicola, CLF să aducă alimente proaspete erau obligate să oprească motorul cu 150 de metri înainte de cabană, de unde le împingeam noi.”, a pvoestit Ioan Pocovnicu, fost electrician la Comitetul Judeţean PCR Neamţ.

Imediat după execuția soților Ceaușescu și căderea comunismului, cabana a ajuns în posesia Romsilva, care, mai apoi, în anul 2008, a cedat-o Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, cu toată pădurea din zonă.