Planta care se rotește după Soare. Ce arată studiul oamenilor de știință

Multe plante sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a urmări poziția soarelui pe cer printr-un proces numit urmărire solară sau heliotropism. Unele specii de plante, însă, cum ar fi floarea-soarelui, au unele mișcări mai complexe atunci când vine vorba de lumina solară, rotindu-şi floarea către est dimineaţa şi către vest seara.

Floarea-soarelui, planta care se rotește după Soare

Potrivit unui studiu publicat în revista Science, o echipă de cercetători a reușit să descopere răspunsul parţial pentru care plantele se rotesc după soare. Printre motivele principale care ghidează plantele după soare se află genele, hormonii şi polenizarea.

Floarea-soarelui nu se încadrează în categoria florilor care au „pulvinus”, acea parte groasă de la baza frunzei care schimbă rigiditatea plantei când intră în contact cu sorele. Așadar, odată ce soarele se mută pe cer, apa pătrunde prin diferitele părţi ale pulvinus-ului, îndreptând frunzele în direcţia soarelui. Dacă nu ar fi avut o astfel de structură, floarea-soarelui nu ar mai fi fost mobilă.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Pentru a vedea modul în care se mişcă, o echipă de oameni de știință de la Universitatea din California au plantat floarea-soarelui afară. Ei au putut observa cum aceasta s-a rotit la 180 de grade când soarele a apus. S-a orientat către vest în timpul zilei și către est în timpul nopţii, pentru a prinde primele raze ale dimineţii.

Ce concluzii au oamenii de știință

Potrivit specialiștilor, dacă ar fi lăsat planta în aceiaşi poziţie, probabil un stimul din mediu le-ar indica când să se rotească şi când nu. În cazul în care s-ar îndrepta în direcţia greşită, ar însemna că ritmul lor circadian le dictează mişcările.

A doua modalitate prin care au testat planta a fost prin aprinderea şi închiderea unei lumini artificiale pe timp de noapte. Aprinzând lumina, aceştia constatau că floarea se afla în direcţia greşită.

Totodată, și heliotropismul are un rol important. În timpul solstiţiului de vară, floarea-soarelui se mişcă mult mai lent decât în alte perioade ale anului, mișcarea de la est spre vest fiind făcută în 16 ore. Iarna, când planta este crescută în seră, aceeași mișcare se face în opt ore, iar când este înnorat, ritmul său încetineşte.

Când oamenii de știință au folosit o lumină artificială au realizat că pot antrena planta să se rotească de la est spre vest ca mai apoi să revină spre est pentru lumina dimineţii, precum vara.

Determinarea modalității în care aceasta se mișcă a constituit cea mai complexă parte a studiului, conform cercetătorilor. Se știe că genele plantelor le reglează nivelul hormonului numit auxin și le ajută să crească. Pe timp de zi, când floarea-soarelui se ghidează spre vest, genele care ajută la eliberarea auxinei sunt mai active pe partea de est, împingând planta către partea opusă. Auxina este ajutată de un alt hormon, numit giberelina.