Sfântul Ilie 2022. Ce nu ai voie să faci pe 20 iulie. Principalele tradiții, obiceiuri și superstiții

Astăzi, 20 iulie, creștinii îl prăznuiesc pe Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul. Ca pământean, Ilie a fost un om păcătos. Determinat de Diavol și-a ucis înșiși părinții. Dar a reușit să-și ispășească toate păcatele, fiind chemat de Dumnezeu în rândul sfinților. A fost urcat la cer într-o trăsură de foc, trasă de cai înaripați. De acolo, din cer, Sfântul Ilie străbate norii și trăsnește dracii cu biciul de foc, cu scopul de a-i pedepsi pentru răul pricinuit lui.

20 iulie 2022 – Sfântul Ilie

Sfântul Prooroc Ilie are strânse legături cu fenomenele meteorologice. Atunci când plouă sau tună, în popor se crede că Ilie se plimbă pe cer în carul lui de foc. De asemenea, are puterea de a opri sau a face să se reverse ploaia.

În ajunul zilei de 20 iulie, fetele obișnuiau să se ducă noaptea pe ogoarele plantate cu cânepă. Acolo se dezbrăcau, se tăvăleau goale prin cultură. Apoi se îmbrăcau, pentru a se întoarce acasă. Daca în noaptea dinspre Sfântul Ilie aceste fete visau cânepa verde, era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri, frumoși. Când în visul lor vedeau cânepa uscată, se spunea că se vor mărita cu bărbați bătrâni.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Tot în ziua de Sfântul Ilie, femeile mergeau cu busuioc la biserică spre a fi sfințit. Întoarse acasă, îl puneau pe foc. Cu cenușa obținută îi vindecau pe copiii lor cărora li se întâmpla să aibă bube în gură.

Ce nu ai voie să faci pe 20 iulie

Potrivit tradiției, nu era voie să se mănânce mere pana la 20 iulie, iar fructele acestea nu trebuiau să se lovească unele de altele pentru a nu cădea grindina. Acest obicei s-a păstrat până în zilele noastre. Mai mult, merele, considerate fructele Sfântului Ilie, sunt duse pe 20 iulie la biserică pentru a fi sfințite, în credința că numai așa ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.

La sate, recoltarea mierii albinelor se făcea numai de către bărbaţii îmbrăcaţi în haine de sărbătoare. Ei erau ajutaţi de către un copil. Prin urmare, femeilor le era interzis să intre în stupină. După ce recoltau mierea, toți din casă, împreună cu rudele şi vecinii invitaţi la momentul festiv, gustau din mierea nouă. Totodată, se cinsteau cu ţuică îndulcită cu miere. Scopul mesei festive era de a asigura belşugul apicultorilor. Recoltarea mierii se face în multe locuri și astăzi, potrivit datinei, numai de către bărbații curați trupește și sufletește, purtând straie de sărbătoare.

Sfântul Ilie marchează şi miezul verii pastorale, o dată la care ciobanilor li se permiteau să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Un prilej ca ciobanii tineri sau chiar maturii să aducă în dar iubitelor/soţiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate migălos.

Odată cu sărbătoarea de Sfântul Ilie, românii își aminteau și de sufletele morților, mai ales de cele ale copiilor. De aceea, femeile chemau copii străini sub un măr, pe care îl scuturau ca să dea de pomană merele căzute. Se considera că în felul acesta morții se veselesc. Copiii nu au voie să arunce merele în sus, pentru ca să nu atragă grindina asupra holdelor.

Se știe deja că bisericile sunt pline în ziua de Sfântul Ilie cu bucate pentru pomenirea morților (Moșii de Sfântul Ilie), în timp ce la casele gospodarilor se organizează praznice mari.

Se mai obișnuia în trecut ca, tot în această zi, să se organizeze întâlniri ale comunităților sătești de pe ambii versanți ai Carpaților, târguri, iarmaroace, bâlciuri, unele menținute și acum.

Ilie este considerat un sfânt mânios, care i-ar pedepsi pe cei ce lucrează pe 20 iulie. Pentru că îl știa mânios, Dumnezeu nu i-a spus niciodată când este ziua lui, de teamă să nu reverse urgie peste oameni, după cum spune legenda.

Femeile nu aveau voie să aprindă deloc focul în vatră și nici să lucreze de Sfântul Ilie de teamă că Sfântul le va pedepsi cu trăsnet și grindină.

Sfântul Ilie ca divinitate solară și meteorologică dezlănțuie tunete, trăsnete, ploi torenţiale, incendii, leagă şi dezleagă ploile. Tot el hotărăşte unde şi când să bată grindina.

Ileana Mlădinoiu