Buncărul secret antiatomic al familiei Ceaușescu, unde trebuia să se refugieze în caz de bombardament. Unde se află și cum este mascată intrarea

În anul 2016, Regia Autonomă – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat decidea să deschidă pentru prima dată ceea ce părea a fi buncărul secret antiatomic al failiei Ceaușescu. În cazul unui bombardament, al unui atac chimic sau al unui atac nuclear, acesta era locul unde membrii familiei dictatorului s-ar fi adăpostit.

Unde se află buncărul antiatomic destinat familiei Ceaușescu

Ascuns sub un palat somptuos plin de opere de artă se află ultimul secret al brutalului regim comunist al României: buncărul nuclear al omului puternic Nicolae Ceauşescu. Acesta a condus țara cu o mână de fier între 1965 și până la înlăturarea sa și execuția sumară în 1989, fiind obsedat de gândurile pe care le avea potrivit cărora dușmanii săi încercau să-l otrăvească.

Îngropată la 10 metri sub pământ, o ușă de oțel duce la o cameră mică de doar 25 de metri pătrați lățime protejată de pereți groși și dotată cu un sistem puternic de filtrare a aerului. Lipsită de bucătărie sau chiar de baie, aceasta a fost „destinată a fi folosită pentru o perioadă scurtă de timp în fața oricărei situații de urgență.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Așa-numitul Palatul Primăverii din București, unde Ceaușescu și familia sa au locuit timp de 24 de ani, a fost deschis publicului ca muzeu, după ce a rămas închis timp de peste un sfert de secol. Accesul publicului la buncărul plin de mister a fost permis abia la sfârșitul anului 2016.

Nimeni nu știe când a fost construit sau dacă a fost oricând conectat la exterior printr-un tunel. Dacă a existat un pasaj subteran, nu a fost încă găsită nicio dovadă a acestuia. Este cunoscut faptul că familia Ceaușescu nu a folosit niciodată adăpostul antiatomic.

Adăpostul respectiv a fost păstrat în aceeași stare în care era în epoca comunistă a României. Este decorat cu mai multe trofee și cadouri ale dictatorului, înconjurând o masă mare cu opt scaune din lemn sculptate. Anticamera buncărului se numește „Camera Scornicești” ca un omagiu adus micului oraș, situat la 150 de kilometri la vest de București, unde s-a născut Ceauşescu în 1918.

Pe pereții încăperii pot fi observate piei de animale făcând aluzie la pasiunea fostului dictator de a vâna. După ieșirea din buncăr, vizitatorii trebuie să treacă printr-o sală decorată cu tablouri care îi prezintă pe Ceaușescu și pe soția sa, Elena.

Chiar și după standardele staliniste, regimul României era renumit pentru cultul fervoros al personalității de care se bucura Ceaușescu care, în calitate de secretar general al Partidului Comunist Român, președinte al României și președinte al Consiliului de Stat deținea o putere practic nelimitată.

Palatul Primăverii include un cinematograf decorat în stil Art Deco

Palatul Primăverii, finalizat la mijlocul anilor 1960 se întinde pe o suprafață de peste 4.000 de metri pătrați cu peste 80 de camere. Include un cinematograf luxos decorat în stil „Art Deco” unde familia conducătoare urma să vizioneze filme occidentale care erau interzise pentru restul populației, o piscină interioară și o seră maiestuoasă ce conținea palmieri și plante exotice.

Afară, păunii încă cutreieră grădinile vaste din jurul clădirii. Lămpile din cristal de Murano, obiectele scumpe din porțelan și marmură naturală împodobesc fosta casă opulentă a autoproclamatului „Geniu al Carpaților”, căruia îi plăcea să se desemneze „Dunărea Gândului” și „Marele Dirijor”.

Ceauşescu a urcat la putere în 1965, după moartea liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, care era şeful statului al ţării de când regele Mihai a abdicat sub constrângere în 1947. Cenzura strictă, epurările, nepotismul și reprimarea brutală a celei mai mici disidențe interne au marcat stăpânirea lui Ceaușescu, acesta fiind văzut chiar și de aliații săi drept cel mai rigid lider stalinist din blocul estic.

După ce a ordonat trupelor să tragă asupra protestatarilor antiguvernamentali din Timișoara, pe 17 decembrie 1989, Revoluția s-a răspândit în țară și Nicolae și Elena Ceaușescu au fost nevoiți să fugă din Capitală cu un elicopter. Cuplul a fost în curând capturat de militari, judecat și condamnat la moarte de o curte marțială pe 25 decembrie.

Condamnați pentru genocid și sabotaj economic, aceștia au fost împușcați de un pluton de execuție în aceeași zi. La mai bine de trei decenii de la Revoluție, există acum un număr tot mai mare de români care trec nostalgici și apără figura lui Ceaușescu. Potrivit sondajelor de opinie publică efectuate în 2015, peste 40 % dintre cetățenii români și-ar exprima acum votul pentru ca nemilosul despot să prezideze țara, în timp ce mai mult de jumătate au spus că viața este mai bună în socialismul de stat.

Restaurarea fastuosului palat al lui Ceaușescu vine pe măsură ce multe alte embleme ale dictaturii sunt redeschise pentru ca publicul să viziteze și să admire istoria recentă a unei țări care nu și-a uitat trecutul complex.