Anei-Mariei sau Anei-Maria? Care este varianta corectă și de ce

Normele ortografice, ortoepice și morfologice ale limbii române ne arată că ne aflăm în fața unui substantiv propriu compus. De multe ori, substantivele aparțin unor tipuri ce se regăsesc și printre substantive comune compuse sudate (bunăstare/prosperitate) ori scrise cu cratimă (bun-simț/decență). Dar există tipuri de compuse pe care le vom găsi numai printre substantive proprii nume de persoane, de localități, instituții etc.

Anei-Mariei sau Anei-Maria? Cum e corect

Ana-Maria este nume/substantiv propriu românesc, nu străin ca Atena, Artemis, a cărui scriere trebuie respectată pentru a se păstra identitatea persoanei.

După gradul de unitate substantivele proprii se scriu:

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

a) într-un singur cuvânt: Delavrancea, Anamaria, Hagiculea;

b) cu cratimă.

Nume de personaje istorice (Negru-Vodă), literare (Hagi-Tudose), de basm (Rilă-Iepurilă, Sfarmă-Piatră);

Prenume și nume de familie reale compuse din două nume de persoană: Ana-Maria, Vasiliu-Birlic, Radu-Șerban, Rădulescu-Motru, Ioan Piuariu-Molnar;

Nume de localități: Cluj-Napoca, Baia-Sprie, Ocna-Șugatag;

Nume de județe: Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin;

Nume de țări: Guineea-Bissau

Cum se declină substantivul propriu Anamaria

De ex.: Anamaria Cora este lider în audit. Aici, Anamaria Cora se află în cazul nominativ. Pe Anamaria Cora am cunoscut-o la un control. Vorbim de cazul acuzativ și nu se constată nicio schimbare.

Aneimaria Cora, liderului în audit, i s-a încredințat controlul asupra firmei în cauză.

Fostul soț al Aneimaria Prodan (și nu al Anamariei Prodan) este Laurențiu Reghecampf.

Forme flexionare pentru substantivul Ana-Maria

Ambele nume componente au la nominativ și acuzativ terminația a. Dar cum va arăta genitivul pentru Ana-Maria. Al, a, ai, ale Anei-Mariei sau al, a, ai ale Anei-Maria? Numai primul substantiv suferă vreo modificare sau ambele?

Combinate si despărțite prin cratimă, cele două substantive feminine se flexionează numai la primul termen al compusului.

Un mic tablou al declinării arată astfel:

• N. Ana-Maria
• G. (al, a, ai, ale) Anei-Maria
• V. Ana-Maria

Prin urmare, ca să marcăm cazul genitiv pe al doilea nominal/substantiv al numelui compus Ana-Maria, cu alte cuvinte spunând și scriind Ana-Mariei, ar însemna să comitem o eroare. Flexiunea este valabilă doar pe primul nominal, respectiv Ana, deci vom obține Anei-Maria.

De ex.: Pisica Anei-Maria este foarte jucăușă. A cui pisică este foarte jucăușă. A Anei-Maria (cazul genitiv).

Anei-Maria i s-a acordat diplomă de excelență. Cui i s-a acordat diploma de excelență? Anei-Maria (cazul dativ).

Copiii Anei-Maria sunt extrem de inteligenți. Ai cui copii sunt extrem de inteligenți? Ai Anei-Maria (cazul genitiv). Am dat un exemplu de propoziție, în care regentul Anei-Mariei, copiii, se află de data aceasta  la numărul plural. Flexiunea este aceeași ca la singular.

Ce se întâmplă cu substantivele masculine şi neutre

În asemenea situații, flexionarea va fi tot pentru primul termen: N. Boju-Sat, Frasin-Vale, Tuşnad-Băi. La genitiv: al, a, ai, ale Bojului-Sat, Frasinului-Vale, Tuşnadului-Băi.

Ca să nu mai fiți derutați, atunci când sunteți puși în situația de a folosi astfel de exemple, imaginați-vă că veți întâlni un nume compus din trei prenume: Maria-Cora-Celesta.

Formularea: Pisica Maria-Cora-Celestei este foarte jucăușă nu ar avea nicio noimă. Așadar, veți afirma că: Pisica Mariei-Cora-Celeste este foarte jucăușă.