Ce își dorea Nicolae Ceaușescu să se întâmple cu trupul lui, dacă murea de moarte bună. Secretul nebănuit al dictatorului

Nicolae Ceaușescu își plănuise înmormântarea în cel mai mic detaliu. Ateu convins, dictatorul avea planuri mari pentru momentul în care românii s-ar fi despărțit de „marele conducător”. Ce își dorea Nicolae Ceaușescu să se întâmple cu trupul lui, dacă murea de moarte bună? Dacă dorința i s-ar fi îndeplinit, astăzi, turiștii ar fi plătit bilet ca să îl vadă!

Cum au încercat comuniștii să omoare credința românilor. Ateul Nicolae Ceaușescu și-a înmormântat tatăl creștinește

Timp de 42 de ani, de la instaurarea comunismului, în 1947, până la Revoluția din 1989, românii au fost ținuți departe de Dumnezeu și de credință. Religia a dispărut din programa școlară, biserici au fost demolate, iar oricine avea o funcție importantă în societate nu avea ce să caute într-un lăcaș de cult. Nicolae Ceaușescu, născut într-o familie săracă, nu a fost niciodată vreun apropiat al bisericii. Pentru dictator, singura semnificație a sărbătorilor creștine ar fi fost preparatele tradiționale.

Cu toate astea, la moartea tatălui său, Nicolae Ceaușescu a acceptat ca Andruță să aibă parte de o înmormântare creștinească, în biserică, cu preoți și slujbă. Nu ar fi fost dorința lui, ci a mamei sale, Lixandra, o femeie simplă, cu frică de Dumnezeu.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

„Acceptase „înmormântarea cu popi” de dragul bunicii, Lixandra, dar cu maximum doi”, a povestit Mihaela Moraru-Ceauşescu, una dintre nepoatele dictatorului.

Ce își dorea Nicolae Ceaușescu să se întâmple cu trupul lui, dacă murea de moarte bună?

Când a fost executat, în decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu mai avea o lună până la împlinirea vârstei de 72 de ani. Se pare că dictatorul era preocupat de ceva ani de momentul în care va muri, în viziunea sa, de moarte bună, așa că plănuise în detaliu ce avea să se întâmple cu trupul lui. Înmormântarea la care visa Nicolae Ceaușescu ar fi fost un eveniment uriaș, detaliile incredibile fiind dezvăluite chiar de Camil Roguski, arhitectul lui Ceaușescu. Potrivit acestuia, trupul „marelui conducător” urma să fie depus într-un mausoleu special construit. De fapt, Ceaușescu își dorea ca trupul lui să fie îmbălsămat, exact cum făcuseră rușii cu cadavrul lui Lenin.

„Rămăşiţele pământeşti ale lui Ceauşescu ar fi fost depuse într-un Mausoleu construit lângă Casa Radio din Bucureşti, pe locul fostelor terenuri de tenis Venus. S-ar fi realizat un mulaj din ipsos, după trupul lui Ceaușescu. După mulaj (n.r., în cazul lui Lenin), s-a turnat un corp identic cu cel al defunctului, din oţel inoxidabil, dar gol pe dinăuntru. S-a scos apoi pielea mortului, a fost tăbăcită bine de tot, iar carnea şi scheletul mortului au fost incinerate, cenuşa băgându-se în corpul de oţel inoxidabil. Pielea tăbăcită a fost trasă pe acest calapod, cusută, pictată, aranjată perfect, de ziceai că este viu şi totul a fost băgat într-un sicriu cu vacuum”, a dezvăluit  Camil Roguski, arhitectul lui Ceaușescu.

După moarte, Nicolae Ceaușescu își dorea să aibă soarta lui Lenin

Îmbrăcat într-un costum negru, cu părul și mustața aranjate perfect, trupul îmbălsămat al lui Vladimir Ilici Lenin stă pe un pat de mătase, într-un sarcofag de sticlă, de aproape o sută de ani. Mulți dintre cei care au vizitat mausoleul din Piața Roșie, Moscova, cred că, de fapt, este vorba despre o copie făcută din ceară, însă, dacă este privit cu atenție, autenticitatea cadavrului nu poate fi contestată.

De la moartea lui Lenin din 1924, de conservarea trupului acestuia se ocupă o echipă de spacialiști, care îl reîmbălsămează la un anumit interval de timp. Din corpul fostului conducător rus s-au păstrat scheletul, mușchii, pielea și o parte din țesutul conjunctiv, organele interne fiind îndepărtate. Creierul lui Lenin a ajuns la Centrul de Neurologie al Academiei Ruse de Științe, pentru a fi studiat de cercetători.

Misterul îmbălsămării lui Lenin

Lenin trebuia să fie îngropat după patru zile de la moartea sa, pe 21 ianuarie 1942, timp în care rușii puteau veni să își plângă liderul pierdut. Numărul uriaș de oameni veniți să îi vadă cadavrul a schimbat planul autorităților, hotărându-se să fie îmbălsămat și ținut, temporar, într-un mausoleu construit din lemn. Temperatura scăzută din acele zile a ajutat ca trupul să fie păstrat perfect. După 56 de zile, s-a dat ordin să fie conservat permanent. Specialiștii Vladimir Vorobiev și Boris Zbarski au susținut injectarea unui cocktail chimic, care să prevină complet schimbarea culorii și a formei, precum și uscarea și descompunerea, însă, și în ziua de astăzi, compoziția exactă a amestecului chimic folosit pentru îmbălsămarea lui Lenin rămâne un mister.