Cine a fost Buddha. 5 învățături de bază pe care le-a lăsat în urma sa

După creștinism și islam, budismul este probabil a treia cea mai răspândită religie din lume. Cu toate acestea, încă de la originea sa, în niciun caz nu au fost necesare războaie sfinte pentru a-i asigura expansiunea. Prin urmare, de-a lungul istoriei budismului, creșterea influenței sale a fost realizată în liniște, sub comanda supremă a pacifismului. Pentru a înțelege acest pacifism necondiționat, trebuie să ne uităm la contextul care a dat naștere budismului.

Cine a fost Buddha și ce a lăsat în urma sa

Fondatorul budismului este Buddha, pe numele său adevărat Siddharta Gautama. S-a născut în 556 î.e.n., la Lumbini, pe drumul către Kapilavasru din Nepal ca unic fiu al lui Suddhodana regele local. Viața sa este adesea presărată cu multe legende și mituri. A trăit în opulență datorată rangului său fără a avea cel mai mic contact nici cu exteriorul palatului, nici cu sărăcia, nici cu mizeria, nici cu moartea.

După prezicerile a opt înțelepți, nou-născutul urma să devină un mare rege sau un călugăr ascet. Istoria budismului spune că, îngrozit de ideea că fiul său era un călugăr rătăcitor, tatăl i-a interzis să părăsească palatul pentru a nu vedea mizerie sau moarte.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Obosit de modul acesta de viață, Siddharta Gautama a părăsit ocazional palatul, ceea ce l-a făcut pe viitorul Buddha conștient de starea precară a vieții umane, confruntându-se cu boala, bătrânețea și moartea.

În cele din urmă, a decis să părăsească palatul la 29 de ani, pentru a găsi calea spre eliberare, ducând viața unui ascet, așa cum i se prezisese. Unele cărți spun că s-a căsătorit cu prințesa Yasodhara și că a avut un fiu, Rahula, deși textele antice nu fac nicio mențiune. De atunci, Buddha a întreprins o serie de încercări de a înțelege originea mizeriei pentru a o eradica. Așa a trăit viața de ascet alături de mai mulți călugări și preoți.

Ce înseamnă iluminarea/trezirea lui Buddha

În căutarea eliberării și a dorinței de a găsi originea răului, timp de șase ani Buddha a consultat mai întâi cei mai mari înțelepți și preoți ai țării sale care nu au putut să-i dea un răspuns satisfăcător. În cele din urmă, el a decis să găsească singur răspunsurile, retrăgându-se în meditație sub un smochin.

Își petrece nopțile în padure, sub cerul liber, îndemnându-i pe cei care îi ascultau învățătura să urmeze o viată dedicată meditației. Avea 39 de ani când a ajuns la ceea ce se numește trezire. Evenimentul s-a petrecut în luna a cincea a calendarului lunar. De atunci a început să fie numit Buddha sau cel trezit/cel iluminat.

Textele foarte vechi vorbesc despre faptul că atunci când cineva devine Buddha înseamnă că persoana a dobândit trei cunoștințe supreme: amintirea vieților anterioare pe care le-a avut, are ochiul divin care îi dă posibilitatea să cunoască destinul karmic, și-a îndepărtat din minte toate elementele care intoxică spiritul. Când ajunge la trezire, acea persoană înțelege cauzele suferinței și știe cum poate să o elimine.

Așa a dobândit înțelepciunea necesară pentru a fonda înțelepciunea budistă, altfel spus așa s-a produs trezirea sa, în timpul căreia a accesat cel mai mare adevăr al acestei lumi:

„Fiecare act pe care îl face o persoană se întoarce la el într-un fel. Pentru a rupe acest lanț de cauză/efect și, astfel, a obține fericirea, trebuie să acționeze întotdeauna în așa fel încât să evite să-ți provoace rău propriului sau altora”.

Astfel, înțelepciunea budistă recomandă acționarea ghidată de iubire, generozitate, compasiune și înțelegere:

„Bună este acțiunea care nu aduce regrete și ale cărei roade sunt primite cu bucurie și seninătate”.

Cu toate acestea, este foarte dificil să acționezi cu înțelepciune când cineva este prea implicat. Acesta este motivul pentru care învățătura lui Buddha acordă atât de multă importanță meditației.

„Mintea este greu de controlat și instabilă. Aleargă unde vrea. Spiritul îmblânzit asigură fericirea”.

Fără să se oprească la această etapă, Buddha s-a angajat să-i învețe pe semenii săi calea pe care o găsise. Astfel a ținut prima sa predică în Benares, în timpul căreia a dezvăluit fundamentele doctrinei sale dharma. Învățăturile lui Buddha se bazează pe cele patru adevăruri nobile, expunând universalitatea suferinței, sursa ei, dispariția și eliberarea finală a omului sau Nirvana.

A murit în jurul vârstei de 80 de ani, dedicându-și viața predării preceptelor în toată India. Încetul cu încetul, budismul s-a răspândit în Asia, depășind barierele lingvistice pentru a se impune până în Europa.

Care sunt cele cinci învățături de bază budiste

Toată înțelepciunea budistă poate fi rezumată în cinci precepte care singure condiționează viața călugărilor budiști. Aceste cinci precepte sunt:

Străduiți-vă să nu faceți rău ființelor vii sau să ucideți. Oricine respectă învățătura lui Buddha ar trebui să acționeze întotdeauna cu compasiune și dragoste. El se poate trezi la Nirvana doar fiind ghidat de această compasiune.

Străduiți-vă să nu acceptați ceea ce nu este dat. Nimic pe lumea asta nu este etern. Numai bunurile care sunt necesare pentru sănătatea fizică și psihică ar trebui considerate importante.

Străduiți-vă să nu vă implicați în comportamente sexuale greșite. „Omul care se atașează de a culege plăceri ca florile este prins de moarte care îl va purta așa cum un torent debordant duce un sat adormit”.

Străduiți-vă să nu folosiți cuvinte false sau înșelătoare. „Mai bine decât o mie de cuvinte fără sens este un singur cuvânt rezonabil, care poate aduce calm celui care ascultă”.

Străduiți-vă să vă abțineți de la orice substanță alcoolică care reduce autocontrolul. „Vigilența este calea către tărâmul nemuritor. Neglijența este ceea ce duce la moarte”.

Aceste cinci precepte nu au suferit nicio schimbare de la întemeierea budismului. De asemenea, pentru cei care caută fericirea în Nirvana, aceste câteva citate de înțelepciune budistă le vor oferi un gust aparte.

Înțelepciunea budistă este o cale de realizare de sine, o filozofie care își propune să ajute oamenii să obțină cea mai mare înțelepciune. Această disciplină a inspirat și multe personalități eminente din primele sale relații cu Occidentul, precum Arthur Schopenhauer și Friedrich Nietzsche.