Home » Life & Style » Cine este Maia Sandu, prima femeie președinte din istoria Republicii Moldova. 9 lucruri neștiute

Cine este Maia Sandu, prima femeie președinte din istoria Republicii Moldova. 9 lucruri neștiute

Bucur Ioana / 16.11.2020, 12:25
Cine este Maia Sandu, prima femeie președinte din istoria Republicii Moldova. 9 lucruri neștiute

Premieră absolută peste Prut! Alegerile prezidențiale 2020 s-au încheiat, voturile au fost numărate, iar moldovenii au un nou șef de stat. Detalii incredibile despre Maia Sandu, prima femeie președinte din istoria Republicii Moldova. Declarații surprinzătoare despre un posibil viitor alături de România.

Maia Sandu este prima femeie președinte din istoria Republicii Moldova

Născută pe 24 mai 1972, în Risipeni, raionul Fălești, Maia Sandu a scris o pagină importantă din istoria țării, devenind prima femeie președinte a Republicii Moldova. Drumul până la victorie nu a fost unul scurt și nici simplu. Nouă lucruri neștiute despre femeia care nu a renunțat nicio clipă la lupta pentru viitorul țării în care s-a născut.

În 1989, Maia Sandu începe cursurile la Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM), ca studentă a Facultății de Management. Șase ani mai târziu, studiază Relații Internaționale, la Academia de Administrare Publică de pe lângă Președintele Republicii Moldova.

Rezultatele excelente îi aduc o șansă uriașă. În 2009, Maia Sandu pleacă din Republica Moldova și ajunge tocmai în Statele Unite ale Americii. Obține un Master în Administrație Publică, de la Harvard Kennedy School of Government, apoi este angajată în calitate de consilier al Directorului Executiv la Banca Modială, în Washington DC. Renunță la visul american și se întoarce acasă, în Moldova, simțind că poate schimba cumva în bine viitorul țării. În 2012, după revenirea din SUA, Maia Sandu este numită ministrul al Educației, fucție pe care a ocupat-o până în 30 iulie 2015.

Premierul Moldovei, Maia Sandu, se intalneste cu Klaus Iohannis la Cotroceni, in Bucuresti, marti 2 iulie 2019. Inquam Photos / Octav Ganea
Premierul Moldovei, Maia Sandu, se intalneste cu Klaus Iohannis la Cotroceni, in Bucuresti, marti 2 iulie 2019. Inquam Photos / Octav Ganea

Maia Sandu, despre unirea Republicii Moldova cu România

În 2014, Maia Sandu decide să se înscrie în Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM). În iulie 2015, când era, încă, ministru al Educației, ajunge să fie propusă de PDLM drept candidat la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Condițiile impuse de aceasta pentru a accepta funcția au dus la retragerea susținerii politice din partea colegilor de partid. Maia Sandu cerea numirea unui alt guvernator la BNM, propunând fie pe fosta sa colegă de la Banca Mondială, Veroica Bacalu, fie un american sau un procuror general european. După acest prim eșec în cariera politică, Maia Sandu a anunțat formarea propriei platforme, „În pas cu Maia Sandu”, ce a devenit, în cele din urmă, „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

În februarie 2016, întrebată despre o posibilă unire a Republicii Moldova cu România, Maia Sandu a dezvăluit că, dacă s-ar organiza un referendul pe această teamă, votul ei ar fi unul pozitiv.

„Dacă ar avea loc un referendum pentru unire (n.r. – unire cu România), personal aș vota «Da»”, a declarat Maia Sandu, la acea vreme.

Premierul Moldovei, Maia Sandu, se intalneste cu Klaus Iohannis la Cotroceni, in Bucuresti, marti 2 iulie 2019. Inquam Photos / Octav Ganea
Premierul Moldovei, Maia Sandu, se intalneste cu Klaus Iohannis la Cotroceni, in Bucuresti, marti 2 iulie 2019. Inquam Photos / Octav Ganea

Guvernul Maia Sandu a rezistat doar cinci luni

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova din 2016 au fost prima mare încercare din cariera politică a Maiei Sandu. În luna octombrie a acelui an, a fost numită candidatul comun al dreptei proeuropene și anti oligarhice, formată din partidele PAS, PLDM și PPDA. A „jucat până în finală”, când a fost învinsă de contracandidatul Igor Dodon.

Trei ani mai târziu, Maia Sandu era desemnată și aleasă prim-ministru al Republicii Moldova, decizie declarată neconstituțioanală, în aceeași zi, de Curtea Constituțională a țării. A fost începutul uneia dintre cele mai mari crize politice din istoria recentă a Moldovei. Conflictul s-a încheiat cu anularea deciziilor Curții Constituționale, plecarea din țară a lui Plahotniuc și declararea Guvernului Maia Sandu ca fiind singurul guvern legal. Maia Sandu și miniștrii ei au rezistat doar cinci luni la conducere, fiind demiși, prin moțiune de cenzură.

Persoane stau la coada la Ambasada Republicii Moldova la Bucuresti pentru a vota in cadrul alegerilor prezidentiale, in Bucuresti, duminica 15 noiembrie 2020. Inquam Photos / George Calin
Persoane stau la coada la Ambasada Republicii Moldova la Bucuresti pentru a vota in cadrul alegerilor prezidentiale, in Bucuresti, duminica 15 noiembrie 2020. Inquam Photos / George Calin

Cum a adevenit Maia Sandu prima femeie președinte din istoria Republicii Moldova  

„Maia Sandu este politicianul care şi-a sacrificat viaţa personală în folosul celei comunitare. Or, de oameni care fac sacrificii în folosul ţării, poporul Moldovei are nevoie. Pe baza modelului de politician creat de Maia Sandu, mulţi alţi oameni integri, profesionişti şi bine intenţionaţi au hotărât să i se alăture. E timpul oamenilor buni!”, a spus Victoria Nagy Vajda, secretar de stat, la Ministerul Culturii, în guvernul Maia Sandu,citată de Adevărul.

Maia Sandu nu a renunțat la visul de a deveni prima femeie președinte din istoria Republicii Moldova. La alegerile prezidențiale din 2020, și-a înaintat, din nou, candidatura. În primul tur, nu a mai primit sprijinul partidelor ce o susținuseră în 2016, acestea propunând fiecare un alt candidat. Maia Sandu a obținut cele mai multe voturi, chiar și în primul tur al alegerilor, 36,16%, devansându-l pe președintele în exercițiu Igor Dodon cu 3,5 puncte procentuale. A doua zi după anunțarea rezultatelor, candidații de dreapta Andrei Năstase, Octavian Țîcu, Dorin Chirtoacă și Tudor Deliu și-au exprimat sprijinul pentru Sandu în turul doi.

Maia Sandu a câștigat detașat înfruntarea finală cu Igor Dodon. Potrivit primelor date, peste 1,6 milioane de alegători s-au prezentat la urne, din cei 3,2 de milioane de cetățeni cu drept de vor ai Republicii Moldova. După prelucrarea a 99,86% din procesele verbale, Maia Sandu are 57,63% din voturi, iar Igor Dodon – 42,37 %.

  • În Chişinău, unde prelucrarea proceselor verbale s-a încheiat, câştigătoare este tot Maia Sandu, cu 59.70% din voturi, faţă de 40,30% ale lui Dodon.
  • Diaspora a votat masiv cu Maia Sandu, aceasta având până în prezent un scor de 92,86 %, pentru Igor Dodon votând 7,14 %.

„Le mulţumesc tuturor oamenilor care au ieşit la vot, oamenii care au crezut în puterea votului lor. Ne vom uni cu toţii, avem nevoie de o societate unită. Acesta este primul lucru pe care trebuie să-l facem după alegeri. Prima sarcină este să unim societatea în jurul obiectivelor comune. Cu toţii vrem să trăim bine, aici, acasă, să avem un stat care să ne protejeze, să lucreze pentru oameni, nu pentru hoţi. Avem nevoie de o economie dezvoltată, care să ofere oportunităţi aici, acasă, aşa încât oamenii noştri să nu fie forţaţi să plece departe de cei dragi. Avem această agendă comună şi trebuie să muncim cu toţii aşa, încât să realizăm aceste obiective”, a spus Maia Sandu, adresându-se mulțimii anunate la sediul PAS.