Home » Life & Style » Semnificația numelor stațiilor de metrou din Capitală. Legenda pentru fiecare stație în parte

Semnificația numelor stațiilor de metrou din Capitală. Legenda pentru fiecare stație în parte

Manolică Anca / 28.03.2021, 13:19
Semnificația numelor stațiilor de metrou din Capitală. Legenda pentru fiecare stație în parte

Semnificația numelor stațiilor de metrou din Capitală. Fiecare denumire are propria legendă, iar acest lucru este valabil și în cazul denumirilor pe care stațiile de metrou bucureștene le poartă. Iată legenda fiecăreia în parte.

Semnificația numelor stațiilor de metrou din Capitală

Transportul subteran bucureștean se desfășoară pe o rețea de cinci magistrale, M1, M2, M3, M4 și M5, cea din urmă fiind inaugurată în anul 2020. Primul tronson al Magistralei 1 a fost inaugurat în anul 1979, având șase stații și o lungime de 8,1 kilometri. Metroul pleca din stația Semănătoarea și străbătea stațiile Grozăvești, Eroilor, Izvor, Piața Unirii, ultima fiind Timpuri Noi. Denumirile stațiilor-capăt de linie au fost date după fabricile care existau în zonă, în timp ce stațiile celelalte au primit numele piețelor și cartierelor din apropiere.

Denumirile au rămas până astăzi, cu excepția stației Semănătoarea. Aceasta a fost botezată Petrache Poenaru, în iulie 2009, în urma unei campanii care presupunea adaptarea denumirilor stațiilor la realitățile actuale ale Bucureștiului. Georghe Udriște, fostul director Metrorex, a explicat că a fost ales numele Petrache Poenaru, pentru că în zonă se regăsește cel mai important campus universitar din țară, Politehnica și Complexul Regie. Poenaru a fost organizatorul învățământului românesc, inginer, matematician, fondatorul Colegiilor Naționale din București și Craiova, inventatorul tocului rezervor, stiloul de mai târziu, și creatorul steagului României moderne.

Semnificația numelor stațiilor de metrou din Capitală
Semnificația numelor stațiilor de metrou din Capitală

Alte stații cu nume de personalități

În cadrul aceluiași proiect, stația Armata Poporului s-a transformat în Lujerului, Industriilor în Preciziei, Depoul I.M.G.B.în Berceni, stația I.M.G.B. a primit numele de Dimitrie Leonida, Policolor s-a transformat în Nicolae Teclu, iar Linia de Centură în Anghel Saligny.

Armata Poporului a devenit Lujerului, pentru că se află în apropierea străzii și pasajului cu același nume. Numele inițial îl primise după Bulevardul Armata Poporului, care astăzi se numește Iuliu Maniu. Industriilor a devnit Preciziei, după Bulevardul cu aceeași denumire. Numele inițial era datorat zonei industriale în care stația se afla. De asemenea, stația I.M.G.B. (Întreprinderea de Mașini Grele București) a devenit Dimitrie Leonida, după numele renumitului inginer român căruia i-a aprținut ideea metroului la începutul anilor 1900.

Berceni, singura stație de metrou supraterană

De asemenea, Depoul I.M.G.B. a devenit Berceni, datorită proximității localității cu același nume. Aceasta este singura stație de metrou la suprafață din Capitală. Stația Linia de Centură a primit numele lui Anghel Saligny, proiectantul podului de cale ferată din Cernavodă, simbolul ingineriei românești din perioada de început.

Policolor s-a transformat în Nicolae Teclu, un academician și chimist român de mare renume. Acesta a inventat „becul Teclu”. Inițial, stația luase numele fabricii Policolor, un brand important pe piața lacurilor și vopselelor. Acestea nu au fost singurele schimbări din istoria metroului românesc. După Revoluție, alte două stații au primit nume noi.

Astfel, stația Leontin Sălăjan a devenit Nicolae Grigorescu. Acesta a fost un cadru militar activ important în vremea lui Ceaușescu, deci schimbarea numelui era previzibilă. Astăzi, pe lângă stația de metrou, și bulevardul din apropierea acesteia poartă numele marelui pictor Nicolae Grigorescu.

Primul tronson al Magistralei 1 a fost inaugurat în anul 1979
Primul tronson al Magistralei 1 a fost inaugurat în anul 1979

Semnificația numelor stațiilor de metrou din Capitală

Stația Pieptănari a devenit Eroii Revoluției, datorită proximității acesteia de cimitirul unde au fost înmormântați mai mulți eroi ai Revoluției, lângă Cimitirul Bellu. De asemenea,  în 1992, denumirea stației Muncii s-a schimbat în Costin Georgian, numele fostului director al Metrorex, care a decedat în noaptea dinaintea inaugurării stației Basarab, pe 25 august 1992.

Stațiile Piața Victoriei, Ștefan cel Mare, Obor, Piața Iancului, Piața Muncii și Dristor 2 sunt denumite după piețele și zonelor în care se află. Actuala stație Pantelimon se numea în trecut Antilopa, după fabrica de încălțăminte aflată în vecinătatea sa.

Alte stații care au primit numele zonelor și bulevardelor lângă care se află sunt: Tineretului, Constantin Brâncoveanu, Piața Sudului, Apărătorii Patriei, Universitate, Piața Romană, Piața Victoriei, Aviatorilor, Aurel Vlaicu și Pipera. Stațiile Gara de Nord 2 și Basarab 2 sunt numite după gările pe care le deservesc, Grivița și 1 Mai după numele bulevardelor pe care se află.